Criza românească şi modelul de urmat

O întrebare esențială este dacă există alternative viabile care să combată corupția endemică, să genereze locuri de muncă, să dezvolte infrastructura și să îmbunătățească capacitatea de export. Aceasta este o temă discutată intens în presa ungară, cum ar fi publicația Nepszabadsag.

Există mai multe motive pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale românești. Datorită nivelului scăzut de dezvoltare comparativ cu alte state membre ale UE, România a avut nevoie de investiții semnificative în infrastructură pentru a atinge convergența economică. De asemenea, salariile din sectorul public au fost majorate considerabil, iar alocațiile sociale au crescut.

Un raport favorabil al datoriei publice față de PIB (12%) a permis guvernului să se bazeze pe împrumuturi pentru stimularea creșterii economice. Totuși, cererea internă rapid crescătoare a generat presiuni asupra balanței comerciale.

Deficitul bugetar s-a amplificat semnificativ: acesta a crescut de la 10,4% din PIB în 2006 la 12,2% în 2008. Principala cauză a acestui deficit sever este expansiunea accelerată a importurilor combinată cu o stagnare relativă a exporturilor. Aprecierea leului între sfârșitul anului 2004 și iulie 2007 și scaderea exporturilor bazate pe forța de muncă au afectat negativ performanța externelor.

Îndatorarea rapid crescută în sectorul privat s-a tradus printr-o creștere substanțială: portofoliul creditelor private s-a extins între anii 2004-2008 de la 16,6% până la aproape 39% din PIB. Cetățenii români s-au îndatorat într-un ritm alarmant; aproximativ jumătate dintre aceste datorii erau denominate în valută stricăină. Economia naționala s-a transformat într-un vast „centru comercial”, unde cele mai mari volume ale creditării erau direcționate către comerțul cu amănuntul și construcții imobiliare.

Dup după aderarea României la UE, fluxurile investițiilor strine au cunoscut o expansiune rapidǎ; creditele bancare au crescut considerabil iar remiterile celor aproximativ două-trei milioane de români care lucrează peste hotare au contribuit semnificativ la economia localǎ. În aprilie 2009 salariul minim brut lunar ajunsese deja la echivalentul a circa140 euro iar salariile reale crescuserǎ cu aproximativ14%, depǎşind astfel rata productivitatii muncii.

În sectorul public însă salariile fuseserǎ majorate chiar mai drastic decât media generalã iar sustenabilitatea sistemului pensional devenise problematicã; valoarea realã a pensiilor avusese un salt impresionant – o creştere estimată la85% între anii20104 şi208 . Dupǎ sfârşitul lui208 , opţiunile pentru finanţări externe s-au restrâns considerabil iar fluxurile financiare active aveau tendinţa sa scadã şi ele in anul209 . Exporturile româneşti fuseserǎ afectate grav ca urmare unei cereri externe mult diminuate; investitorii deveniserӑ reticenţi faţă riscuri tot mai mari iar leu se depreciase brusc ajungând pânăla un cursde43 RON per euroîn februarie209 .

Organizaţii internaţionale precum FMI,Banca Mondialӑ sau Banca Europeanӑ pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) împreunӑcu Uniunea Europeanӑ(UE)au aprobat un pachet financiar sub formade unui credit pe doi aniîn valoared e20 miliarde euro; prima tranşӑde5 miliarde eurodin partea FMI fiind livratain luna mai209 . Din cauza constrângerilor externe severe,budget-ul pe anul209 conţinea măsuri drastice privind cheltuielile publice: angajărileîn sectorulfostefrânte ,alocaţiilesociale reduseşi ajustăriale pensiilorpentru alinirea lorla inflaţie .

De asemenea,a fost majorata contribuţia către fondurile pensionale precum şitaxa pe accize fiind eliminate facilitățile fiscale existente anterior.Scopult principal al acestor măsuri era limitarea deficituluibudgetarşi stabilizarea cursuluide schimb al leului.
O problematicã serioasä rămâne datoria tot mai mare atâtîn sectoarele statale cât şiprivatelor dar şişiruril datoriilor companiilor continuïnd sa se acumuleze.Datoria externä totalä avansaseîntre sfârşitul lui208 şiş pânăla78,miliardeeuroîntre noiembrie209 .

În balanţa plăților,s-au observat modificări importante:în primele11 luni ale anului209 deficitula scazutsubo treime comparativcu celal anuluianterior,din cauza unei prabusiri multmai accentuatea importurilor comparativcu exporturile.Transferuriledebani provenite dela cetateniiiromȃni care lucreazăafara s-au redusconsiderabiliarinvestitiiled e capitalavoluminosfuseserā t potenţiate.”

Provocările Economice ale României și Viitorul Aderării la Euro

În ciuda dificultăților economice cu care se confruntă România, Banca Națională a României continuă să susțină planul de integrare a leului în zona euro. Conform estimărilor, leul ar putea adera la mecanismul ERM2 în 2012, iar anul 2014 este vizat pentru adoptarea oficială a monedei euro, deși unele surse sugerează că acest proces ar putea fi amânat până în 2015. Criza politică prelungită din toamna anului trecut a dus la întârzierea elaborării bugetului pe 2010, ceea ce a afectat primirea următoarei tranșe de împrumut din partea FMI.

Impactul crizei politice asupra economiei românești s-a resimțit prin deprecierea leului și deteriorarea condițiilor economice generale. Totuși, rezultatul alegerilor prezidențiale recente oferă guvernului o oportunitate de consolidare fiscală prin implementarea unor măsuri restrictive necesare. Bugetul aprobat în ianuarie 2010 preconizează un deficit de aproximativ 5,9%, ceea ce va implica reduceri semnificative în sectorul public. Rata șomajului a crescut la 7,5% în noiembrie 2009 și se estimează că va continua să crească.

Aprobarea bugetului și evaluările favorabile din partea instituțiilor financiare internaționale au contribuit la întărirea leului în prima lună a anului curent. Există speranțe ca FMI să elibereze următoarea tranșă de credit în februarie; totuși, aceste condiții sunt esențiale dar nu suficiente pentru relansarea economică sustenabilă.

Necesitatea unui Nou Model Economic

Economia românească s-a bazat pe un model centrat pe cererea internă înaintea aderării la Uniunea Europeană (UE) din 2007. Această strategie s-a dovedit riscantă datorită dependenței crescute de creditele externe și dezechilibrelor generate astfel încât FMI-ul își exprima deja îngrijorările cu privire la sustenabilitatea acestui model între anii 2006-2007.

Întrebarea cruciala este dacă există alternative viabile care pot reduce corupția endemică, genera locuri noi de muncă și dezvolta infrastructura necesară pentru o economie competitivitate mai bun? Guvernul român s-a confruntat cu provocări multiple legate de cheltuielile publice crescute datorate nevoii urgente de investiții infrastructurale pentru convergență economicã.

De asemenea, raportul scazut al datoriei publice față de PIB (12%) permitea o expansiune bazată pe împrumuturi externe; însă cererea internã rapid crescutã a generat presiuni asupra balanţei comerciale (cont curent). Deficitul conturilor curente s-a amplificat semnificativ – ajungând până la valori alarmante precum 12% din PIB – cauzat fiind atât prin creșterea importurilor cât și prin stagnarea exporturilor influențate negativ atât de aprecierea leu cât şi scaderea exporturilor bazate pe forța muncii ieftine.

Între anii 2004-2008 portofoliile bancare au cunoscut o expansiune rapidã: creditele private au crescut considerabil ca procentaj din PIB (de la aproximativ16% până aproape dublu). Acest fenomen reflecta tendința populației către îndatorare masivã – jumătate dintre aceste credite fiind contractate in valutã strǎinǎ – transformând România într-un „centru comercial” major unde sectoarele comerţ şi construcţii dominau piaţa creditelor.

Dupǎ aderarea României la UE investitiile strǎine directe au sporit considerabil iar sistemele bancare au beneficiat si ele grație fluxurilor financiare sporite provenind din transferurile internaţionale.

Evoluția economică a României în contextul crizei financiare

În perioada recentă, România a fost influențată semnificativ de migrarea forțată a aproximativ 2-3 milioane de cetățeni care lucrează în străinătate, aceștia trimițând sume considerabile acasă. În aprilie 2009, salariul minim a fost majorat la 140 de euro, iar salariile reale au crescut cu 14% în anul anterior, depășind astfel rata productivității muncii.

Impactul asupra sectorului public și sistemului de pensii

Salariile din sectorul public au avut o creștere și mai accentuată, ceea ce a generat riscuri pentru finanțarea sistemului de pensii. Între anii 2004 și 2008, valoarea reală a pensiilor s-a majorat cu un impresionant procentaj de 85%. Totuși, după sfârșitul anului 2008, opțiunile pentru finanțare externă au început să se diminueze drastic. Anul următor a adus o scădere semnificativă a fluxurilor de capital activ.

Exporturile românești au suferit din cauza unei cereri externe reduse; investitorii s-au aratat mai reticenți la asumarea riscurilor iar leul românesc s-a depreciat considerabil față de euro, atingând un curs de schimb de 4.3 RON/euro în februarie 2009.

Asistența internațională și măsurile fiscale

Organizațiile internaționale precum FMI sau Banca Mondială au intervenit prin aprobarea unui împrumut pe doi ani în valoare totală de 20 miliarde euro. Prima tranșă din acest credit oferită prin FMI era estimată la cinci miliarde euro și urma să fie disponibilizată în mai 2009. Din cauza constrângerilor externe severe impuse asupra bugetului pe anul respectiv, guvernul român a implementat măsuri drastice: angajările în sectorul public au fost suspendate iar alocațiile extrasalariale reduse.

Contribuțiile către fondurile pensionare și accizele au fost majorate iar facilitățile fiscale eliminate pentru stabilizarea deficitului bugetar și întărirea leului.

Provocări economice majore

Îngrijorările legate de datoriile crescute ale atât sectorului privat cât și celui public sunt tot mai evidente; datoria externă s-a ridicat la aproximativ 78.5 miliarde euro între sfârșitul lui 2008 și noiembrie 2009. De asemenea, balanța plăților arată o reducere semnificativă: deficitul din primele unsprezece luni ale lui 2009 era sub o treime comparativ cu cel al anului precedent datorită unei scaderi accentuate a importurilor față de exporturi.

Transferurile financiare efectuate către țară din partea românilor care lucrează peste hotare s-au diminuat considerabil iar investițiile directe strănge nu reușeau să acopere decât parțial deficitul contului curent.

Perspectivele viitoare

Banca Naționala Română continuase să susțină planurile privind adoptarea monedei euro; conform estimării sale inițiale leul ar fi trebuit să intre în mecanismul ERM2 până in anul2012 cu scop final ca România să adopte moneda europeanã incepând cu anul2014 – termen ce pare acum puțin optimist având in vedere circumstanţele actuale.

Criza politică prelungită afectase grav economia naționala; deprecierea leului continua sa fie resimţita profund si conditiile economice se deteriorau constant. Cu toate acestea rezultatul alegerilor prezidenţiale recente părea că oferise guvernării centriste oportunitatea necesară pentru implementarea unor măsuri stricte menite consolidării bugetare.

Parlamentarii aprobaserã bugetele pe anul următor (2010) previzionând un deficit estimat la circa5.9%, ceea ce implica reduceri drastice in sectoarele publice si inevitabil cresterea ratei somajuluia ajunsese deja la7.5%în noiembrie09cu perspective negative ulterioare.

Aprobarea acestui buget şi evaluările favorabile venite din partea instituțiilor financiare internaţionale aveau potenţialitatea întăriri leuluia dar erau insuficiente pentru relansarea economicã sustenabilã conform analistior economici.

Modelulde dezvoltare bazate exclusiv pe cererea internã pǎrea cǎ se destramǎ; economia naționala rămânea dependentǎ nu doarde piaţa internǎ ci şi cea externǎ avand nevoie urgentãde reforme structurale profundepentru asigurara unei creşteri durabilepe termen lungconcluzionand publicaţia Nepszabadsag .

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportPrimul maraton cum crești alergările și ce verifici înainte de înscriereGetPonyLotul 3 al A0 Nord rămâne închis după deschiderea ratată din octombrie și blochează legătura cu A2BravonetAna Morodan a încheiat tratamentul după opt luni, în loc de trei. Așteaptă să vadă dacă a avut efectLylaTuse seacă sau productivă. Cum le deosebești și ce tratament poți încercaRevista IoanaMușcatele din ghiveci se mută înainte de primul îngheț. Balconul închis nu le protejează mereuNews24Pensiile calculate greșit vor fi corectate, promite ministrul. Cele 2,2 milioane de dosare sunt o estimare

coruptie criza Criza românească deficit bugetar dezvoltare durabila economie economie romaneasca exporturi FMI model de urmat