Pe 14 octombrie 2025, guvernul american a anunțat una dintre cele mai importante operațiuni împotriva a ceea ce a numit „un flagel global al traficului de persoane și al fraudelor financiare online”. Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni asupra a 146 de persoane și entități legate de Prince Holding Group, unul dintre cele mai proeminente conglomerate din Cambodgia. Oficialii americani au desemnat grupul drept „rețea criminală transnațională”. L-au acuzat că a condus operațiuni masive de înșelăciune online care au furat miliarde de dolari de la oameni din întreaga lume. Acesta a fost doar vârful aisbergului unei industrii criminale care a transformat o regiune întreagă.

Cum s-a născut industria fraudelor

Ascensiunea industriei fraudelor din Asia de Sud-Est poate fi urmărită până la convergența a cel puțin trei forțe. Prima este sistemul înrădăcinat de extragere de rente și protecție care a modelat guvernarea în regiune de mult timp. A doua este fluxul de capital gri chinezesc după 2010, când banii au curs în străinătate prin imobiliare, cazinouri și jocuri de noroc online. A treia forță este expansiunea rapidă a finanțelor digitale și bazate pe criptomonede. Acestea au permis profiturilor ilicite să circule global prin sisteme de plată opace și slab reglementate. Fiecare dintre aceste forțe a evoluat independent. Împreună, au transformat frauda online din mici întreprinderi criminale descentralizate într-o industrie transnațională. Pandemia de COVID-19 a accelerat dramatic această transformare. Când cazinourile s-au închis din cauza restricțiilor, grupările criminale și-au căutat noi surse de venit. Multe au transformat facilitățile în compuși de fraudă cibernetică unde victimele traficului de persoane sunt forțate să înșele oameni din întreaga lume.

Cifrele care îți arată amploarea dezastrului

Operațiunile de fraudă din Asia de Sud-Est generează aproape 40 de miliarde de dolari în profituri anuale, conform estimărilor Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC). Fraudele fac parte dintr-o economie a criminalității cibernetice de 10,5 trilioane de dolari. Consumatorii au pierdut peste un trilion de dolari doar în 2023. Sute de mii de oameni sunt ținuți captivi în compuși localizați în Cambodgia, Myanmar, Laos, Filipine și Malaysia. Conform INTERPOL, până în martie 2025, victime din 66 de țări au fost traficate în centre de fraudă online. Niciun continent nu a rămas neatins. Experții ONU pentru drepturile omului au declarat că „situația a atins nivelul unei crize umanitare și de drepturile omului și este atât nedemnă, cât și intolerabilă”.

Cum funcționează fabricile de fraudă

Compușii de fraudă sunt adesea localizați în zone rurale. Sunt complexe întinse cu dormitoare, magazine și locuri de divertisment pentru personal. Sunt construite pe un model în care dezvoltatorii construiesc o proprietate și apoi închiriază spațiul interior diverselor companii. Muncitorii sunt adesea în mod efectiv închiși în compuși alături de alte victime traficate. Pașapoartele le sunt confiscate. Sunt forțați să efectueze înșelătorii online, cel mai frecvent scheme de tip „pig butchering”. În aceste scheme, ei dezvoltă o relație cu o țintă pe aplicații de mesagerie, îi construiesc încrederea și o păcălesc să facă investiții frauduloase în criptomonede. Victimele au raportat încălcări grave ale drepturilor omului:

  • Tortură și tratament crud
  • Bătăi și electrocutare
  • Izolare
  • Violență sexuală
  • Muncă forțată

Cine profită de pe urma acestui sistem

Potrivit Bali Process, un forum internațional pe probleme legate de traficul de persoane, banii din centrele de fraudă ajung în buzunarele „oamenilor de afaceri fără scrupule și, în multe cazuri, funcționarilor corupți și oficialilor de aplicare a legii, care sunt de asemenea esențiali pentru facilitarea acestor operațiuni”. În Cambodgia, industria susține patronajul elitelor. În Myanmar, finanțează armata, milițiile și războinicii locali. În Laos, operează cu protecție oficială. În Filipine, a exploatat rețele complexe de licențiere înainte de a se confrunta cu aplicarea mai determinată a legii federale. Raportul privind Traficul de Persoane din 2024 evidențiază că oficialii thailandezi acceptă mită de la brokeri și traficanți în regiunile de frontieră. Acest lucru permite „traficanților să opereze cu impunitate”.

Victimele invizibile. Oameni din peste 50 de țări

Un raport UNODC din 2025 a constatat că victimele din centrele de fraudă din Asia de Sud-Est provin din peste 50 de țări din întreaga lume. Pandemia a dat naștere unei populații mari, nou vulnerabile. Oameni care aveau locuri de muncă stabile, sunt multilingvi, urbani, bine educați, tineri și familiarizați cu tehnologia. În Coreea de Sud, între 2021 și septembrie 2025, cel puțin 760 de cetățeni au raportat că au fost traficați sau reținuți în operațiuni de fraudă online. Pe 6 august 2025, un student universitar sud-coreean de 20 de ani a fost găsit mort într-o mașină neagră lângă Muntele Bokor din provincia cambodgiană Kampot. Corpul său prezenta semne extinse de tortură. Certificatul de deces a listat cauza drept „stop cardiac din cauza torturii”. Moartea sa a catalizat o confruntare națională în Coreea de Sud. Acoperirea mediatică a industriei fraudelor a explodat de la 285 de articole în septembrie la 5.696 până la mijlocul lui octombrie.

Expansiunea globală a fraudelor

Grupările criminale organizate transnaționale din Asia de Est și Sud-Est își extind operațiunile lucrative de fraudă în întreaga lume. Fac acest lucru ca răspuns la intensificarea represiunilor autorităților. Centrele de fraudă care au înșelat victimele de miliarde de dolari sunt acum raportate că operează în Africa și America Latină. „Acest lucru reflectă atât o expansiune naturală pe măsură ce industria crește și caută noi modalități și locuri de a face afaceri, dar și o acoperire împotriva riscurilor viitoare dacă perturbarea continuă și se intensifică în Asia de Sud-Est”, a declarat Benedikt Hofmann, reprezentantul regional interimar UNODC pentru Asia de Sud-Est și Pacific. În Africa, Nigeria a devenit un punct fierbinte. Raiduri ale poliției la sfârșitul lui 2024 și începutul lui 2025 au dus la multe arestări. În America Latină, Brazilia se confruntă cu provocări tot mai mari legate de fraude cibernetice.

Ce face comunitatea internațională

Meta a anunțat că, de la ianuarie la iunie 2025, a luat măsuri împotriva a aproape 12 milioane de conturi legate de centre de fraudă pe Facebook, Instagram și WhatsApp. În 2024, compania a eliminat 157 de milioane de reclame pentru încălcarea politicilor privind frauda. 90% dintre acestea au fost eliminate înainte ca utilizatorii să le raporteze. Sancțiunile impuse de SUA și Regatul Unit asupra Prince Group din Cambodgia au reprezentat un pas important. Singapore a confiscat ulterior active în valoare de peste 115 milioane de dolari legate de grup. Administrația Marcos din Filipine a interzis POGO-urile (Philippine Offshore Gaming Operators) în 2024, semnând legea în 2025. Dar experții avertizează că aplicarea legii nu rezolvă problema. O doar mută. Aceasta este ceea ce specialiștii numesc „efectul balon”. Strângi într-un loc și problema se umflă în altă parte.

De ce este aproape imposibil să oprești această industrie

Compușii de fraudă sunt greu de închis deoarece se relocă adesea când sunt vizați de forțele de ordine. Grupările criminale care le conduc colaborează cu „oficiali guvernamentali, politicieni, forțe de ordine locale și figuri de afaceri influente”. Aceasta nu este doar o problemă comercială sau de protecție a consumatorilor. Este o amenințare la adresa securității globale. Fondurile au fost folosite pentru producția și traficul de droguri, traficul de arme, traficul sexual și chiar pentru finanțarea militiilor afiliate juntei militare din Myanmar. Volker Türk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a subliniat că „oamenii care sunt forțați să lucreze în aceste operațiuni de fraudă îndură un tratament inuman în timp ce sunt forțați să comită infracțiuni. Sunt victime. Nu sunt criminali.” Dacă ești abordat online cu promisiuni de locuri de muncă bine plătite în Asia de Sud-Est sau primești mesaje de la necunoscuți care îți propun investiții, fii extrem de precaut. Industria fraudelor nu are un plan de ieșire. Nu are nevoie de unul.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Asia de Sud-Est Cambodgia criminalitate organizată fraude online Myanmar pig butchering trafic de persoane