Externe

Cum a ajutat Goldman Sachs Grecia să îşi ascundă deficitul

Goldman Sachs a facilitat guvernului grec ascunderea adevăratei dimensiuni a deficitului printr-o schemă de derivate, conform unei investigații realizate de revista germană Spiegel.

Reprezentanții Eurostat din Luxemburg nu sunt tocmai încântați să colaboreze cu autoritățile grecești. Aceștia se arată frecvent nemulțumiți în rapoartele lor, menționând că anumite date esențiale ‘nu au putut fi verificate’ sau că informațiile solicitate ‘nu au fost furnizate’.

În ceea ce privește evaluarea datoriilor guvernamentale, s-a recurs la metode de contabilitate creativă. Conform regulilor stabilite în 1999 prin Tratatul de la Maastricht, statele membre ale zonei euro riscă amenzi severe dacă depășesc limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. De asemenea, datoria publică totală nu trebuie să depășească 60%.

Grecia nu a reușit niciodată să respecte acest prag al datoriei și a manipulat cifrele pentru a se conforma limitei deficitului. Cheltuieli militare exorbitante erau adesea omise din bilanțuri, iar datoriile spitalelor erau ignorate. După recalcularea datelor financiare, experții Eurostat constatau constant că deficitul real era semnificativ mai mare decât limita acceptată.

Situația a atins un vârf în 2009 când deficitul s-a ridicat la peste 12%. Se pare că metodele utilizate de autoritățile grecești pentru manipularea cifrelor erau chiar mai elaborate decât se credea anterior. Începând cu anul 2002, diverse instituții financiare au început să ofere produse complexe care permiteau guvernelor să amâne o parte din datorii.

La începutul anului 2002, Grecia a semnat un acord extins cu bancherii de la Goldman Sachs pentru un swap valutar complex (cross-currency swap). Acest mecanism implica conversia datoriilor denominate în dolari și yeni în euro pe o perioadă determinată înainte ca acestea să fie convertite din nou în monedele originale.

Aceste tipuri de tranzacții sunt comune între guverne care caută refinanțare; multe dintre ele emit obligațiuni denominate în diferite valute pentru a obține fonduri necesare plăților externe. Totuși, specificitatea schemei utilizate de Grecia consta într-un tip special de swap care includea o rată fictivă.

Această manevrabilitate le-a permis grecilor să obțină mult mai mult decât valoarea reală estimată la aproximativ 10 miliarde USD sau yeni. Astfel, Goldman Sachs le-a facilitat accesul secret la aproximativ un miliard USD suplimentar sub formă mascată ca împrumut fără ca acesta să apară oficial în statisticile privind datoria naționala.

Reglementările Eurostat nu impun raportarea acestor tranzacții derivate financiare; astfel încât ‘regulile Maastricht pot fi evitate legal prin intermediul swap-urilor’, explicase un dealer german specializat pe instrumente financiare derivate. Italia fusese implicată anterior într-o schemã similarã cu ajutorul unor bănci americane pentru disimularea nivelului real al datoriei sale.

În anul 2002, deficitul bugetar al Greciei era raportat inițial ca fiind doar 1,2% din PIB; însă după revizuirea efectuatã in septembrie 2004 aceasta cifra crescuse brusc până la valoarea corectã estimatã ulterior – adică aproape triplu față de cel iniţial – ajungând astfel până la procentajele reale ce indicau o situație financiarǎ alarmantǎ: circa 5% .

Pe termen lung însă Grecia va trebui sa suporte consecinţele acestor tranzacţii swap iar impacturile vor afecta inevitabil deficitele viitoare având maturităţi variind între zece şi cincisprezece ani . Goldman Sachs şi-a asigurat comisioane substanţiale iar ulterior , in anul următor , aceste swap-uri au fost transferate către o bancǎ elenǎ . Nici banca respectivã si nici Ministeriul Finanţelor grec nu au dorit sa comenteze asupra acestei afaceri controversate .

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
banci straine criza declin economic deficit deficit bugetar Goldman Sachs Grecia