De ce s-a lansat avertismentul privind dezechilibrele de pe piața muncii ca fiind ” structurale”?

În contextul economic, stagnarea productivității și creșterea inegalităților au aruncat o umbră asupra perspectivelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind ocuparea forței de muncă și perspectivele sociale pentru 2024, publicate miercuri (10 ianuarie).

Însă, în anul 2023 s-au înregistrat cifre încurajatoare privind ocuparea forței de muncă, dar OIM nu se așteaptă ca aceste cifre să se îmbunătățească prea mult în anul 2024.

În pofida încetinirii economice, piețele forței de muncă au dat dovadă de rezistență, se arată în raport, care menționează că atât rata globală a șomajului, cât și rata deficitului de locuri de muncă (numărul de persoane care nu au un loc de muncă și care doresc să lucreze) au scăzut sub nivelurile de dinaintea pandemiei în 2023.

Concret, în UE, în mod specific, rata șomajului s-a situat la 5,9% în noiembrie 2023 (cele mai recente date colectate de Eurostat), în scădere de la 6,8% în 2019, piața forței de muncă fiind istoric de strânsă.

Pe de altă parte, însă, deficitul de forță de muncă rămâne acut, în special în economiile emergente și avansate, iar redresarea a fost inegală pentru diferite grupuri de pe piața forței de muncă, cum ar fi femeile și tinerii.

În afirmaţiile sale, „O analiză mai profundă arată că, din păcate, dezechilibrele de pe piața muncii sunt în creștere și, în timp ce avem de-a face cu crize globale multiple și care interacționează între ele, acest lucru erodează destul de mult progresul către o mai mare dreptate în lume”, a declarat miercuri directorul general al OIM, Gilbert F. Houngbo, în fața presei.

Mai mult, aceste dezechilibre au fost exacerbate de productivitatea slabă a forței de muncă, care a revenit la nivelurile scăzute din deceniul precedent, și de un număr total mai mic de ore lucrate – și, fapt îngrijorător, este posibil ca aceste dezechilibre să nu fie ciclice.

În plus, „Începe să pară că aceste dezechilibre nu fac parte pur și simplu din redresarea pandemiei, ci sunt structurale”, a declarat directorul general al OIM.

În acest context, numărul mediu de ore lucrate este sub nivelul de dinaintea pandemiei, în special în sectoarele cheie și în unele economii emergente, în timp ce numărul de zile de concediu medical a crescut substanțial.

Pe de altă parte, creșterea numărului de locuri de muncă cu fracțiune de normă contribuie la o reducere pe termen mai lung a numărului mediu de ore lucrate, din cauza dificultăților de revenire la un loc de muncă cu normă întreagă, iar nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor reprezintă în continuare una dintre principalele provocări legate de forța de muncă, se arată în raport.

Social, „Provocările privind forța de muncă pe care le [the report] detectează reprezintă o amenințare atât pentru mijloacele de trai individuale, cât și pentru întreprinderi, și este esențial să le abordăm eficient și rapid”, a declarat directorul general al OIM.

Salariile nu țin pasul cu inflația

În ultima perioadă, inegalitatea veniturilor a crescut, de asemenea, spune OIM, observând că puterea de cumpărare pierdută în majoritatea țărilor G20 nu va fi recuperată rapid.

Astfel, „Erodarea salariilor reale și a standardelor de viață din cauza ratelor ridicate și persistente ale inflației și a creșterii costurilor locuințelor este puțin probabil să fie compensată rapid”, se arată în raport.

În luna noiembrie 2023, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a avertizat că salariile reale (atunci când se ia în considerare inflația) din unele țări ale UE nu reușesc să țină pasul cu inflația.

Din cercetările sindicatului, se arată că Republica Cehă (minus 4,6%), Italia (minus 2,3) și Suedia (minus 1,9) au înregistrat cele mai mari scăderi ale salariilor de la un an la altul. În schimb, ETUC a subliniat că profiturile companiilor au crescut cu aproape două procente în termeni reali.

În acest sens, „Salarizarea insuficientă și calitatea slabă a locurilor de muncă sunt încă prea răspândite”, a declarat Houngbo.

La nivel global, decalajul dintre țările cu cele mai mari și cele cu cele mai mici venituri se menține: în timp ce rata șomajului în țările cu venituri ridicate era de 4,5% în 2023, aceasta a rămas la 5,7% în țările cu venituri mici.

Și sărăcia în muncă [those who are employed in households that fall below an accepted poverty line] va continua probabil să fie o realitate.

În anul 2023, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă (cu venituri mai mici de 2,15 dolari [€1.96] de persoană pe zi) a crescut cu un milion, iar numărul lucrătorilor care trăiesc în sărăcie moderată a crescut la 8,4 milioane.

Iar, pentru anul 2024, OIM prevede că atât perspectivele pieței muncii, cât și șomajul la nivel mondial nu vor face decât să se deterioreze, subliniind că se așteaptă ca încă două milioane de lucrători să fie în căutarea unui loc de muncă, ceea ce va împinge rata globală a șomajului de la 5,1% la 5,2%.

În vitiunea sa, „Scăderea nivelului de trai și productivitatea slabă, combinate cu o inflație persistentă, creează condițiile pentru o mai mare inegalitate și subminează eforturile de realizare a justiției sociale”, a declarat Houngbo.

„Iar fără o mai mare justiție socială nu vom avea niciodată o redresare durabilă”, a adăugat el.

Sursa: euobserver.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportKimi Antonelli a devenit cel mai tânăr campion mondial de Formula 1 la 20 de ani și 68 de zileGetPonyBYD și-a dublat exporturile față de octombrie 2025, în timp ce vânzările estimate în China au scăzutBravonetSorin Pârcălab nu a vrut să joace fotbal pentru a-i face pe plac tatălui. În copilărie, simțea că meciurile primeau mai multă atenție decât el.LylaCum recunoști când cineva te controlează într-o relație și unde poți cere ajutorRevista IoanaPâinea obișnuită cu maia din grâu, secară sau orz conține gluten. Fermentarea nu o face sigură pentru cei cu boală celiacăNews24Ecranul telefonului nu mai răspunde. Ce verifici și cum îl repornești din butoane