O reconfigurare strategică a pieței europene de semiconductori este programată pentru 3 iunie, când Comisia Europeană (CE) va publica varianta revizuită a legislației privind cipurile. Spre deosebire de prima versiune, care pompa subvenții masive exclusiv în facilități de producție, noul pachet legislativ mută accentul pe stimularea cererii interne, în special pentru tehnologiile bazate pe inteligență artificială.

Și totuși, cum se va traduce această agregare a cererii în contractele publice naționale? Pentru companiile de tehnologie din România și pentru autoritățile contractante locale, noile reguli de suveranitate digitală vor impune criterii stricte de achiziție, favorizând soluțiile cloud și AI dezvoltate în spațiul comunitar, în detrimentul furnizorilor non-europeni.

Eșecul subvențiilor și noua abordare

Iar contextul acestei pivotări este unul pur pragmatic. Abordarea inițială a suferit o lovitură severă în momentul în care gigantul american Intel a anulat planurile de construire a doua fabrici masive în Germania, demonstrând că investițiile pe partea de ofertă sunt insuficiente fără o piață de desfacere garantată la nivel regional.

Conform unui draft legislativ obținut în exclusivitate și analizat marți de Euronews, viitorul Chips Act 2.0 se bazează pe coordonarea achizițiilor și pe stimulente de consum pentru a crea volum comercial.

„În timp ce legea inițială a cipurilor a fost predominant stimulată de ofertă, Chips Act 2.0 pune un accent mai mare pe măsurile pe partea de cerere. Cele două dimensiuni se consolidează reciproc: cultivarea unei cereri locale robuste sprijină consolidarea ofertei locale de semiconductori.” – Document de lucru, Comisia Europeană

Dar strategia merge dincolo de simpla achiziție de componente fizice. Un document separat privind suveranitatea tehnologică (atașat inițiativei principale) analizează dependențele blocului comunitar în zona de cloud și aplicații destinate consumatorilor.

Situația necesită o

„Pe măsură ce fragmentarea geopolitică se adâncește și lanțurile de aprovizionare sunt tot mai mult transformate în arme, dependențele tehnologice devin vulnerabilități strategice.” – Document de strategie, Comisia Europeană

Impactul asupra pieței de cloud și AI

Pachetul include și un viitor act legislativ pentru dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale. Acesta va stabili patru niveluri de suveranitate pentru serviciile cloud, pe care instituțiile publice, inclusiv cele de la București, vor trebui să le aplice în funcție de sensibilitatea datelor procesate. Aceste niveluri vor fi determinate de „criterii legate de controlul asupra serviciului, controlul asupra lanțului de aprovizionare, prelucrarea datelor de inferență AI, locația infrastructurii și nivelul de securitate cibernetică”, arată documentul european.

Inițiativa este validată și de mediul privat european. Cristina Caffarra, fondatoarea inițiativei EuroStack, susține că tehnologiile open-source este un avantaj competitiv major pentru continent.

„Comunicarea reflectă direct concentrarea noastră pe creștere și pe captarea valorii economice de-a lungul stivei tehnologice, nu doar securitatea defensivă, ca motivație principală.” – Cristina Caffarra, Fondator EuroStack Initiative

Până la momentul publicării oficiale din 3 iunie, un aspect rămâne critic pentru mediul de afaceri. Furnizorii de tehnologie vor fi nevoiți să își reevalueze rapid lanțurile de aprovizionare, întrucât viitoarele licitații publice din Uniunea Europeană vor penaliza dependența de infrastructura extracomunitară.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CHIPS Act Comisia Europeană Cristina Caffarra EuroStack Intel