Delincvenţii români, de neoprit în Olanda

În fiecare dimineață, la ora 5:00, autobuzele Eurolines pleacă din București spre diverse orașe din vestul Europei. Prețul de 140 de euro pentru un bilet este considerat nesemnificativ atât pentru călătorii români, cât și pentru infractorii din țară, conform publicației olandeze Het Parool.

Amsterdam se confruntă anual cu o creștere a numărului de infractori români. Escrocheriile legate de cardurile bancare, cunoscute sub denumirea de skimming, devin tot mai greu de combătut fără o colaborare eficientă între poliție, justiție și organizații internaționale precum Interpol. Inspectorul Hans Maasdam, care a coordonat timp de cinci ani relațiile dintre autoritățile olandeze și cele românești în calitate de ofițer de legătură, subliniază această problemă.

Maasdam observă că lipsa unei colaborări eficiente între diferitele forțe ale ordinii duce la izolarea investigațiilor. Fiecare poliție își desfășoară ancheta independent și nu există un sistem prin care rezultatele să fie corelate. După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 și eliminarea controalelor la frontieră, valul infracțional s-a intensificat semnificativ. Aceasta include hoți din buzunare, traficanți de persoane și spargători; însă escrocheria cu cardurile bancare generează cele mai mari pierderi economice anuale.

“Românul obișnuit a devenit mai mobil – iar acest lucru se aplică și infractorilor”, afirmă Maasdam. “În trecut știai exact cine pleca sau revenea în România; acum toată lumea pare invizibilizată”, adaugând că acest lucru le oferă delincvenților un sentiment crescut de siguranță. De la începutul anului 2009 până în prezent au fost raportate aproximativ 150 cazuri implicând români în escrocherii cu carduri bancare doar pe teritoriul Olandei.

Deși cooperarea între majoritatea forțelor poliției este l laudabilã şi funcţionează bine pe cazuri individuale rezolvate rapid , Maasdam avertizează că mobilitatea crescutã a acestor indivizi îi transformã într-o ameninţare constantã: “Sunt ca niște țânțari care atacǎ o vitǎ rănitǎ”.

Lipsa unei viziuni integrative asupra rețelelor criminale face imposibil obținerea unor rezultate concrete împotriva acestor grupări aparent disparate. Skimming-ul este văzut ca un fenomen predominant românesc; Paul Vugts, jurnalist al Het Parool care a investigat situația direct în România, sugerează că mulți dintre cei implicați au fost foști ingineri rămași fără locuri de muncã după prĂbuşirea regimului lui Nicolae Ceaușescu ce s-au orientat spre activități ilegale.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaCum îți poți face echipa pasivă când vii mereu cu soluția. Testul celor două coloaneRevista IoanaCartofii prăjiți, asociați cu un risc cu 15% mai mare de ficat gras. Ce să limiteziNews24Alexandru Nazare leagă o posibilă indexare a pensiilor din 2027 de acordul asupra bugetuluiDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyNoul Alpine A110 debutează electric în 2027, dar platforma este pregătită și pentru un motor termic