Explozia biodiversității din Cambrian: O nouă teorie despre deriva continentelor
O diversificare fără precedent a vieții pe Pământ
Acum aproximativ 530 de milioane de ani, în perioada Cambrian, biosfera a cunoscut o expansiune remarcabilă, cu apariția unui număr semnificativ de specii terestre și a majorității grupelor de animale moderne. Studiile recente sugerează că evoluția în această eră s-a desfășurat cu o viteză de până la cinci ori mai mare decât cea observată astăzi. Această rapiditate a diversificării este denumită „dilema lui Darwin”, deoarece contrazice teoria evoluției graduale propusă de naturalistul britanic.
Cauzele exploziei biodiversității
Cercetătorii nu au identificat încă toate factorii care au contribuit la această explozie biologică. Totuși, Ian Dalziel, profesor la Institutul de Geofizică al Universității din Texas, sugerează că deriva continentalelor ar putea juca un rol esențial. Potrivit acestuia, continentul Laurentia (corespunzător Americii de Nord) ar fi rămas conectat la supercontinentul Gondwana mai mult timp decât indicau modelele anterioare.
Dalziel afirmă că între Laurentia și Gondwana s-ar fi format un ocean la începutul perioadei Cambriane. Schimbările tectonice ulterioare ar fi dus la creșterea nivelului oceanelor globale. „Apariția unui astfel de corp acvatic disloca apa din alte zone, similar cu scufundarea unui obiect într-o cadă”, explică el.
Impactul mediilor marine asupra biodiversității
Această dislocare a apei ar fi creat noi habitate marine costiere care au fost populate rapid cu specii diverse. De asemenea, procesul tectonic ar fi adus apă bogată în nutrienți din adâncuri către suprafață, favorizând dezvoltarea unor forme noi de viață.
Dalziel susține că Laurentia era odinioară atașată nu doar de Antarctica și America de Sud, ci nu și Africa sau Europa cum se credea anterior. Dovezile geologice descoperite în sedimentele antarctice sugerează o desprindere din zona munților Ellsworth.
Provocările studiului paleomagnetismului
Reconstituirea exactei mișcări ale continentelor rămâne o provocare pentru cercetători. Aceștia se bazează pe analize paleomagnetice ale rocilor ce păstrează informațiile câmpului magnetic al Pământului pentru diferite perioade geologice.
Deși determinarea latitudinii plăților tectonice este relativ simplă prin aceste date magnetice, evaluarea longitudinii este mult mai complexă. Dalziel consideră că latitudinea estimată pentru Laurentia este corect definită; totuși longitudinea rămâne incertă.
John Goodge, profesor asociat la Universitatea Minnesota și expert în geologie care nu a participat direct la studiu subliniază importanța cercetării lui Dalziel: „Aceasta combinând datele paleomagnetismului cu observațiile geologice provenite din cinci continente.”
Goodge atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate în studiile paleomagnetismului datorate modificării câmpurilor magnetice terestre care pot altera datele obținute anterior.
Noul studiu detaliat poate fi găsit în ultima ediție a revistei Geology.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinile
Revista IoanaPloșnițele pot intra prin deschideri de câțiva milimetri. Cum le scoți fără să le strivești
News24Călin Georgescu contestă sechestrul asupra vilei din Mogoșoaia. Procesul începe pe 7 octombrie
Dolce SportExperimentul lui Gheorghe Hagi, ratat din punct de vedere al rezultatului, iar România rămâne fără punct după 2-4 cu Bosnia
GetPonyBizzarrini GT America cu 5.452 km intră la licitație și ar putea ajunge la 500.000 de dolari
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate