După pierderea a 90% din capacitatea eoliană, ce poate face mai rezilient sistemul energetic al Ucrainei

Ucraina accelerează investițiile în eolian și fotovoltaic după 6.194 de atacuri lansate de Moscova asupra infrastructurii sale energetice de la începutul invaziei la scară largă din 2022, mutând treptat modelul energetic de la centrale mari, concentrate, către capacități mai dispersate și mai greu de neutralizat militar.

În cifre, sursele regenerabile reprezintă acum 11% din producția de electricitate a Ucrainei, față de 9% înainte de război. În 2023, aproximativ o treime din electricitate provenea din centrale pe combustibili fosili, jumătate din nuclear, iar restul din surse regenerabile, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Schimbarea este încă modestă în pondere, dar semnificativă dacă este raportată la pierderea a 90% din capacitatea eoliană de aproximativ 1,67 GW existentă înainte de 2022, ca efect al ocupației și bombardamentelor rusești.

Pentru piața de capital și pentru companiile de infrastructură, miza nu este doar reconstrucția unei rețele afectate, ci apariția unui nou profil de active energetice: proiecte mai mici, descentralizate, cu utilitate strategică ridicată, dar și cu primă de risc excepțională. Aici se vede și linia de demarcație pentru investitori. Oportunitatea vine din necesitatea urgentă de capacități noi, iar riscul vine din logistică, asigurare și costul capitalului într-o zonă de conflict.

Ministerul Energiei de la Kiev a sintetizat această schimbare într-un raport publicat anul trecut:

„Diversificarea a devenit fundamentul rezilienței energetice a Ucrainei.”

Același raport arată de ce eolianul a intrat în prim-plan, chiar dacă fotovoltaicul rămâne sursa regenerabilă dominantă.

„Energia eoliană joacă un rol special datorită implementării sale rapide.”

Pentru furnizorii de tehnologie, constructorii EPC și dezvoltatorii de sisteme de stocare, formularea contează financiar: proiectele care pot fi puse în funcțiune rapid câștigă relevanță într-un sistem unde continuitatea alimentării are valoare de securitate națională, nu doar randament operațional.

Planul național țintește 27% energie regenerabilă până în 2030

Ucraina a adoptat în 2024 un plan național care țintește 27% energie regenerabilă în producția de electricitate până în 2030. Ținta include 6,2 GW de energie eoliană și 12,2 GW de energie fotovoltaică. Raportat la cele 700 MW de noi capacități construite de la începutul invaziei, aproape jumătate urmând să fie atinse până în 2025, ambiția este de ordinul zecilor de ori peste ritmul instalat până acum. Asta sugerează o nevoie substanțial mai mare de finanțare, echipamente, transport și garanții decât cele vizibile astăzi în piață.

Numai că informațiile disponibile până acum nu precizează costul total al investițiilor, nici arhitectura exactă a finanțării dintre stat, bănci internaționale și capital privat. Pentru investitori, acesta este principalul gol de evaluare: fără claritate privind schema de sprijin și mecanismele de garantare, randamentul ajustat la risc rămâne dificil de modelat.

Exemplul cel mai clar este parcul eolian Oriv, aflat la aproximativ 100 km de Lvov, în Ucraina, pus în funcțiune în 2024. Cu zece turbine, proiectul acoperă 5% din consumul regiunii cu același nume. Dimensiunea pare limitată la scară națională, dar relevanța economică este alta: arată că o capacitate locală poate susține consum regional chiar într-un sistem supus atacurilor repetate.

Proiectul a fost cofinanțat de grupul ucrainean Eco-Optima și grupul ceh MND, iar dificultățile întâmpinate indică exact unde se va decide profitabilitatea proiectelor viitoare. Yuriy Fedak, director adjunct al Eco-Optima, a explicat că blocajul nu a fost tehnic, ci logistic și comercial.

„Nu a fost posibil să fie transportate componentele turbinelor eoliene la fața locului, deoarece companiile partenere străine au refuzat să trimită transportul și personalul.”

Iar această problemă nu este marginală. Lipsa transportului și refuzul personalului străin înseamnă întârzieri, costuri suplimentare și, în multe cazuri, reevaluarea întregului cash-flow al proiectului. Pentru companiile europene interesate de intrarea în Ucraina, filtrul real nu este doar prețul echipamentelor, ci capacitatea de execuție în teren sub constrângeri de securitate.

Lipsa asigurării de război și nevoia de stocare, bariere majore

Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică cu sediul la Kiev, a formulat explicit bariera majoră pentru piață: „Lipsa asigurării care acoperă riscurile de război împiedică fundamental dezvoltarea proiectelor în sectorul energetic.” Pentru finanțatori, traducerea este directă: fără asigurare de război, costul capitalului urcă, iar proiecte care ar fi bancabile în Europa Centrală devin greu de închis financiar în Ucraina.

Potrivit Economica, Oriv funcționează și ca un test pentru etapa următoare a pieței, cea în care producția descentralizată trebuie dublată de stocare. Eco-Optima intenționează să adauge un sistem de baterii de aproximativ 60 MWh pentru stocarea electricității și injectarea ulterioară în rețea.

Dar aici apare al doilea prag investițional. Glib Vychlinsky, directorul Centrului pentru Strategie Economică, a avertizat că „Sunt necesare investiții semnificative în sisteme de stocare a energiei.” Pentru furnizorii de baterii, invertoare, software de echilibrare și servicii de integrare în rețea, această nevoie creează un segment distinct de piață. Pentru dezvoltatori, înseamnă CAPEX mai mare, dar și o probabilitate mai bună de monetizare a energiei produse în afara orelor de vârf.

Și organizațiile de mediu văd aceeași utilitate sistemică. Marine Abramian, coordonatoare de campanie la Greenpeace Ucraina, a descris proiectele regenerabile drept „un sprijin incredibil pentru sistemul energetic în vremuri dificile”. Din perspectivă economică, formularea indică un activ cu valoare strategică ridicată, nu doar o investiție de tranziție verde.

Pentru companiile europene, inclusiv cele din România, semnalul relevant este că piața ucraineană a energiei intră într-o fază în care avantajul competitiv nu va veni doar din tehnologie ieftină, ci din capacitatea de a opera în regim de risc ridicat. Iar până când Ucraina nu va clarifica stimulentele, garanțiile publice și integrarea noilor capacități într-un sistem energetic mai descentralizat, proiectele cu profil similar Oriv vor rămâne dependente de parteneriate selective și de finanțare capabilă să absoarbă întârzieri, costuri logistice și o primă de risc de război structurală.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportCum se decide calificarea în Liga Campionilor după două manșe și când se ajunge la prelungiri sau penalty-uriGetPonyCamioanele intră sub restricții în tot Bucureștiul. Accesul fără autorizație aduce amenzi de 10.000 de leiBravonetEva Marie Saint a încetat din viață la 102 ani. A câștigat Oscarul cu primul rol de cinemaLylaPeste două treimi dintre tinerii europeni chestionați spun că au trecut prin traume în copilărieRevista IoanaCum prepari matcha și compari cofeina din porția de 2 g cu cea din cafeaNews24Patru ruși sunt inculpați în ancheta actelor românești obținute prin fraudă