Europa de Est se uită spre vecini în încercarea de a elimina dominaţia energetică a Rusiei

În contextul în care proiectul Nabucco, susținut de Uniunea Europeană, se confruntă cu întârzieri semnificative, iar South Stream, inițiativa promovată de Rusia, este încă în stadiu de negocieri, statele din Europa de Est caută soluții alternative pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale. Aceasta este concluzia unui articol publicat recent în New York Times.

Pentru aceste națiuni, esențial este să își securizeze și să diversifice sursele energetice. Aceste subiecte vor fi centrale la întâlnirea programată pentru miercuri, 24 februarie, între liderii Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Ungariei – grup cunoscut sub denumirea de ‘grupul Vișegrad’.

În anii ’60, Uniunea Sovietică a construit o rețea extinsă de gazoducte ce traversau Europa Centrală și de Est. Această infrastructură a fost concepută astfel încât țările respective să nu poată diversifica ușor sursele energetice și să devină dependente aproape exclusiv de resursele rusești.

Astfel că atunci când Rusia a suspendat livrările de gaz iarna trecută din cauza unei dispute legate de prețuri cu Ucraina, mai multe state est-europene au suferit întreruperi severe ale aprovizionării. Această situație a determinat grupul Vișegrad să exploreze soluții pe termen scurt în timp ce proiectele mari avansează lent.

Națiuni precum Republica Cehă și Ungaria au început deja dezvoltarea unor interconectori pentru transportul energiei electrice și al gazelor naturale.

Deși conectarea rețelelor nu va elimina complet dependența față de Rusia – conform specialiștilor – aceste țări vor putea oferi sprijin reciproc în cazuri similare viitoare. De exemplu, anul trecut Ungaria a ajutat Serbia și Bosnia prin furnizarea temporară de gaze naturale. Premierul ungar Gordon Bajnai a explicat că această asistență s-a realizat printr-o rețea complexă care includea conducte franceze și italiene.

Aceasta nu reprezenta o soluție ideală; totuși criza energetică din 2008-2009 a impulsionat Ungaria și alte state din regiune să accelereze procesul integrării infrastructurii energetice. „Ne concentrăm pe stabilirea interconectivităților către toate direcțiile: Slovacia, România şi Croaţia”, afirmase Bajnai anterior.

Conform publicației americane menționate anterior, Ungaria își îndreaptă atenția spre Croația ca potențial furnizor alternativ al gazului natural. Cele două țări colaborează la construirea unui terminal pentru gaze lichefiate pe insula Krk din Croația şi discutând despre un nou gazoduct destinat aprovizionării ungarești. Costurile estimate ale acestui proiect sunt aproximativ 300 milioane euro.

Pe lângă investițiile în surse regenerabile energie verde necesare pentru satisfacerea cererii crescânde viitoare la nivel național , guvernul lui Bajnai analizează toate opțiunile disponibile inclusiv sprijinind South Stream care ar aduce gaze rusești prin Marea Neagră.
Bajnai recunoaște că susținerea acestui proiect ar putea crește dependența energeticǎ față dе Rusia dar ambele inițiative sunt încă doar planuri fără certitudini privind implementarea lor iminentǎ.

Între timp , capacităţile actuale ale Ungariei privind stocarea gazului sunt extinse constant . Recent , compania germanǎ E.ON а investit в construirea unei unitǎţi suplimentare capabile sǎ stocheze 1 miliard metri cubi iar o altǎ unitate similarǎ сapabilǎ sа depoziteze 1 .2 miliarde metri cubi еste deja comandată . De asemenea , MOL lucreazӑ la o instalaţie destinată stocării аltei cantităţi dе 700 milioane metri cubi ceea ce va ridica totalitatea capacităților strategice şi comerciale până la 5 .5 miliarde metri cubi .

Cu un consum anual estimat dе aproximativ 13 miliarde metri cubi , aceste rezerve plasează Ungaria într-o poziție favorabilӑ . Totuşі politica guvernamentalӑ privind eficientizarea consumului energetic si promovarea surselor regenerabile se dovedeşte ineficientӑ ; discuţiile progreseazӑ lent conform lui Peter Kaderjak director al Centrului Regional pentru Cercetări Energetice situat в Budapesta.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrieGetPonyRovinieta anuală costă între 228 și 330 de lei din 1 octombrie, în funcție de norma EuroBravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicieLylaȘase minute de citit au fost asociate cu o reducere de 68% a stresului, dar efectul nu este garantatRevista IoanaContul escrow îți poate proteja avansul pentru renovare. De ce lucrarea poate ajunge mai scumpăNews24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața de capital din România își consolidează rolul în economie, după un prim semestru cu evoluții pozitive