Europenii sunt de părere că fenomenul corupţiei nu scade în intensitate

Un studiu referitor la modul în care este percepută corupţia în Uniunea Europeană în perioada 2004-2009 arată diferenţe considerabile între ţările din nord şi din sud, scrie cotidianul La Croix.

‘În ajunul Zilei Europei, la 9 mai 2010, trebuie să amintim că fenomenul corupţiei rămâne o provocare pentru cei 27’, a subliniat Daniel Lebegue, preşedintele Transparency International France, cu ocazia unei dezbateri organizate marţi, 4 mai, de Asociaţia jurnaliştilor europeni.
Bilanţul este într-adevăr puţin încurajator. La cinci ani de la extinderea Uniunii prin aderarea a zece noi membri, Pierre Verluise, cercetător la Institutul de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS), a urmărit evoluţia indicelui anual de percepţie a corupţiei (CPI) prezentat de Transparency International pentru cele 27 de state membre, în perioada 2004-2009.

Potrivit cercetătorului, nouă din cele mai corupte 13 ţări din UE sunt noi state membre. Dar situaţia s-a degradat în 12 din vechile state membre.
‘Vechimea în cadrul UE nu este o garanţie a virtuţii’, afirmă Pierre Verluise. În 2009, Grecia a fost clasificată drept cel mai corupt stat membru al UE, alături de România şi Bulgaria, cu un CPI de 3,8 în 2009, pe o scară de la zero (extrem de corupt) la 10 (niveluri scăzute ale corupţiei).

‘Frauda fiscală rămâne un sport naţional în Grecia. Potrivit guvernului, ea s-ar ridica la 20 de miliarde de euro, adică jumătate din deficitul public anuaľ, adaugă Daniel Lebegue, care precizează că măsurile de combatere a fraudei adoptate de noul guvern se bucură de susţinerea opiniei publice.
Potrivit Eurobarometrului, 95% dintre greci consideră că acest fenomen constituie ‘o problemă majoră’ în ţară, dar şi ‘în cadrul instituţiilor europene’, faţă de o medie de 80% dintre europeni în general.

Italia e puţin mai bine clasată, cu un indice de 4,3 în 2009, care o situează după Letonia, Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Malta, Portugalia şi Spania. Totuşi, spre deosebire de Grecia sau de Italia, percepţia corupţiei s-a îmbunătăţit în Polonia (+1,5 în perioada 2004-2009), precum şi în majoritatea noilor membri, cu excepţia Bulgariei. Ceea ce dovedeşte că se poate lupta împotriva corupţiei dacă un stat mobilizează mecanismele de control şi de reprimare în acest scop.

Această concluzie s-ar putea aplica şi unor state care se situează deasupra mediei europene, care este de 6,4, în 2009, clasificând UE după Canada (8,7), Statele Unite (7,5) şi înaintea Chinei (3,6) şi Rusiei (2,2). Cei mai buni elevi europeni sunt ţările din Nord (Danemarca, Suedia, Olanda). Pierre Verluise constată că indicele s-a degradat în Marea Britanie (-0,9), Finlanda (-0,8), Belgia (-0,4), Luxemburg, Danemarca, Germania şi Franţa (-0,2). Cu un indice de 6,9, în 2009, Hexagonul devansează Estonia şi Slovenia.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata