Finlanda ocupă pentru al optulea an consecutiv primul loc în Raportul Mondial al Fericirii publicat pe 20 martie 2025, urmat îndeaproape de celelalte țări nordice. Studiul anual analizează 147 de țări pentru a descoperi ce face oamenii cu adevărat fericiți. Încrederea socială, grija pentru ceilalți și legăturile strânse de comunitate ies în evidență ca factori decisivi, nu bogăția.

Raportul oferă lecții clare pentru țările care vor să îmbunătățească bunăstarea cetățenilor.

Experimentul cu portofelul pierdut

John F. Helliwell, economist la Universitatea British Columbia și editor fondator al Raportului Mondial al Fericirii, s-a ocupat ani de zile de un tip neobișnuit de cercetare. Cum măsori încrederea într-o societate? Echipa sa a găsit un răspuns simplu și genial.

Cercetătorii au lăsat intenționat portofele pe stradă în diferite țări pentru a vedea câte vor fi returnate. Rezultatele au fost surprinzătoare. În țările nordice, proporția portofelelor returnate depășește așteptările pesimiste ale oamenilor.

„Datele despre portofele sunt atât de convingătoare pentru că confirmă realitatea acestor percepții, chiar dacă sunt peste tot prea pesimiste”, a declarat Helliwell. „Oamenii sunt mult mai fericiți când trăiesc unde cred că oamenii au grijă unii de alții.”

Națiunile nordice s-au numărat printre locurile de top pentru returnarea așteptată și reală a portofelelor pierdute. Acest indicator simplu se corelează puternic cu nivelul de fericire al populației.

Sistemele de bunăstare fac diferența

Finlanda a obținut un scor de 7,736 dintr-un maxim de 10, conform datelor Gallup World Poll colectate între 2022 și 2024. Țara păstrează titlul din 2018, când a urcat prima dată pe podium.

Finlanda nu este cea mai bogată țară din clasament. Peste 25 de țări o depășesc la PIB per capital. Totuși, țara nordică are ceva ce multe națiuni bogate nu au: sisteme de sănătate, educație și sprijin social de înaltă calitate, disponibile universal.

Ilana Ron-Levey, director executiv la Gallup, explică succesul. „Țările nordice precum Finlanda continuă să beneficieze de sisteme de sănătate, educație și sprijin social disponibile universal și de înaltă calitate. Inegalitatea bunăstării este de asemenea scăzută.”

Datele raportului sugerează că inegalitatea scăzută reduce nevoia de caritate privată. Oamenii nu trebuie să se bazeze pe bunăvoința aleatorie a vecinilor pentru nevoile de bază. Statul asigură o plasă de siguranță pentru toți.

Încrederea ca fundament

Poziția constantă a Finlandei se atribuie și nivelurilor ridicate de încredere și libertate din societate. Finlandezii au tendința să își creadă vecinii, funcționarii publici și guvernul. Țara se clasează printre cele mai bune din lume pentru transparență și lipsa percepută de corupție.

Toate celelalte țări nordice s-au clasat în top 10. Danemarca ocupă locul 2 cu un scor de 7,583. Islanda este pe 3 cu 7,52. Suedia se află pe 4 cu 7,344. Norvegia completează grupul nordic pe locul 7 cu 7,302.

Aceste societăți bogate, omogene și cu încredere ridicată, care au sisteme generoase de bunăstare, continuă să domine clasamentele. Pentru factori de decizie din alte țări, lecția este clară: investițiile în coeziune socială și servicii publice de calitate generează dividende în fericirea populației.

Paradoxul american al singurătății

Statele Unite au căzut pe locul 24, cel mai scăzut loc de când raportul a fost lansat acum 13 ani. Țara a atins performanța cea mai bună în 2012, când s-a clasat pe locul 11. Anul acesta a coborât un loc față de 2024.

Un factor evidențiat în raport a fost numărul crescând de oameni care mănâncă singuri. „În 2023, aproximativ 1 din 4 americani au raportat că au mâncat toate mesele singuri în ziua precedentă – o creștere de 53% din 2003”, se arată în raport.

Mesele luate singur au devenit mai frecvente pentru fiecare grupă de vârstă, dar în special pentru tineri. Date revizuite pentru raport indică diferențe majore în ratele de mese împărtășite în întreaga lume. Împărtășirea meselor are un efect pozitiv asupra bunăstării.

Jon Clifton, CEO-ul Gallup, a subliniat problema. „Fericirea nu înseamnă doar bogăție sau creștere – înseamnă încredere, conexiune și știința că oamenii te susțin.”

Polarizarea erodează fericirea

Alt factor care contribuie la scăderea Americii în clasament, precum și la clasamentele unor țări europene, a fost „creșterea polarizării politice și voturile împotriva sistemului”. „Evoluția la nivel de țară a fericirii și încrederii este foarte asociată cu creșterea probabilității de a vota pentru partide anti-sistem în Europa de Vest și Statele Unite”, au scris autorii.

Regatul Unit s-a clasat pe locul 23, în timp ce Franța a coborât șase locuri până pe 33. Aceste țări occidentale se confruntă cu provocări similare legate de fragmentarea socială și neîncrederea în instituții.

Statele Unite și Regatul Unit ar putea fi țări care se mândresc cu excepționalismul lor, dar nu sunt excepțional de satisfăcute cu viața. Abia intră în top 25.

Surpriza latino-americană

Costa Rica a urcat de pe locul 12 pe locul 6, marcând cea mai înaltă clasare vreodată pentru o țară latino-americană. Mexic a intrat pentru prima dată în top 10, ocupând locul 10. Ambele țări au eliminat Australia și Elveția din top 10.

Raportul explică succesul acestor țări prin dimensiunea gospodăriilor și legăturile familiale puternice. Aproximativ 5 milioane de oameni trăiesc pe această fâșie subțire de pământ între Nicaragua și Panama și sunt printre cei mai fericiți de pe pământ.

Deși unul din cinci cetățeni este estimat că trăiește sub pragul sărăciei, toți costaricanii au ceea ce lipsește adesea în țările mai bogate: un sistem de bunăstare bun care include acces universal la asistență medicală, educație primară și secundară și beneficii de pensie relativ mari.

Cum plătește guvernul pentru toate acestea? Costa Rica și-a desființat armata în 1949 și de atunci a investit economiile în oamenii săi. Împreună cu prezența legăturilor familiale puternice, peisaje frumoase și vreme perfectă, nu este de mirare că costaricanii sunt destul de mulțumiți de modul lor de viață.

Familia contează mai mult decât banii

Olanda s-a clasat pe locul 6 cu un scor de 7,319. Țara a obținut cele mai bune rezultate la categoria generozitate dintre toate țările din top 7.

Împărtășirea meselor este importantă pentru bunăstare în întreaga lume. Dimensiunea gospodăriei este strâns legată de fericire, cu cei mai fericiți oameni din Mexic trăind în case de patru până la cinci persoane. Același lucru este valabil în Costa Rica.

În contrast, mesele luate singur au crescut cu 53% în ultimele două decenii în SUA. Viața singur este în creștere în Europa. În Europa, 23% din gospodării sunt formate dintr-o singură persoană. În Mexic, doar 11% sunt gospodării cu o persoană.

„Mexic este economic mai sărac decât țara europeană medie”, se arată în raport. „Cu toate acestea, gospodăriile mai mari implică un avantaj potențial pentru construirea interacțiunilor sociale pozitive în cadrul gospodăriei, ceea ce ar putea compensa parțial diferențele de venit cu Europa. Aceasta este una dintre mai multe explicații plauzibile pentru care majoritatea țărilor latino-americane raportează bunăstare mai mare decât prezice PIB-ul lor per capita.”

Generozitatea și ajutorul extern

Raportul din 2025 pune accent pe încrederea socială și bunăvoință. Analizează comportamente precum împărțirea meselor, ajutorarea străinilor și returnarea portofelelor pierdute pentru a evalua modul în care grija și implicarea comunității contribuie la fericire.

Cercetătorii au descoperit că credința în bunătatea altora, precum și grija activă și împărtășirea cu alții, au efecte puternice asupra fericirii. La nivel global, actele de bunăvoință au fost cu 10% mai frecvente în 2024 decât în 2017-2019.

O modalitate clară de a măsura generozitatea unei țări este prin nivelurile sale de ajutor internațional. În Raportul Mondial al Fericirii, cercetătorii au găsit o corelație pozitivă între ajutorul internațional și fericirea unei țări.

Când privim vizual ajutorul extern ca parte din venitul național, apare un model interesant: cele mai fericite țări ale lumii tind să fie și printre cele mai generoase. Țările care răspândesc fericirea dincolo de granițele lor nu sunt doar mai fericite, ci și mai binevoitoare.

Legătura dintre a ajuta pe alții și fericire se reflectă la scară individuală. A fi mai generos este corelat cu a fi mai fericit. Printre actele generoase sondajate, donarea oferă de două ori creșterea fericirii comparativ cu voluntariatul sau ajutorarea străinilor.

Metodologia riguroasă a cercetării

World Happiness Report își derivă clasamentele din datele Gallup World Poll. Sondajul intervievează aproximativ 1.000 de persoane pe țară pe an în peste 140 de țări. Mărimea totală a eșantionului depășește de obicei 140.000 de respondenți anual.

Clasamentele se bazează pe medii pe trei ani, din 2022 până în 2024. Respondenților li se cere să se gândească la o scară, cu cea mai bună viață posibilă pentru ei fiind 10 și cea mai rea viață posibilă fiind 0. Apoi sunt rugați să își evalueze propriile vieți actuale pe acea scală de la 0 la 10.

Raportul corelează rezultatele evaluării vieții cu diverși factori de viață. Clasamentele se bazează pe șase factori cheie: PIB per capita, speranța de viață sănătoasă, sprijin social, libertatea de a face alegeri de viață, generozitatea și percepțiile de corupție.

Raportul este publicat de Wellbeing Research Centre de la Universitatea Oxford, în parteneriat cu Gallup și Rețeaua de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă a ONU.

Lecții pentru factorii de decizie

Raportul oferă perspective valoroase pentru guvernele care vor să îmbunătățească bunăstarea cetățenilor. Arată că fericirea nu este doar despre venit sau creștere economică. Încrederea, conexiunea socială și grija pentru alții sunt la fel de importante.

Țările care investesc în coeziune socială, servicii publice de calitate și întărirea comunităților tind să aibă populații mai fericite. Sistemele de bunăstare bine concepute pot reduce anxietatea și pot crește sentimentul de siguranță.

Raportul subliniază importanța menținerii spațiilor pentru interacțiune socială. Mesele împreună, ajutorul pentru vecini și participarea la comunitate contribuie semnificativ la bunăstarea individuală și colectivă. În societățile moderne unde singurătatea este în creștere, aceste lecții devin din ce în ce mai relevante.

Norvegienii se bucură de un echilibru sănătos între muncă și viață privată. Lucrează în medie 27 de ore pe săptămână, comparativ cu 36 de ore în Statele Unite. Țara are asistență medicală universală și taxe de studii gratuite. Crima scăzută și sentimentul puternic de comunitate completează tabloul.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
bunăstare socială fericire Finlanda generozitate incredere țări nordice World Happiness Report