Cea mai mare economie a Europei se află într-o cursă contra cronometru. Germania trebuie să înlocuiască centralele pe cărbune cu noi centrale pe gaz, dar întârzierile birocratice și politice amenință securitatea energetică a țării. Planurile inițiale au fost reduse la jumătate, iar industria trage semnale de alarmă.
De ce are Germania nevoie de noi centrale pe gaz
Tranziția energetică germană se bazează pe energie solară și eoliană. Aceste surse sunt intermitente. Când nu bate vântul și nu strălucește soarele, rețeaua are nevoie de capacitate de rezervă. Centralele pe gaz trebuie să preia această sarcină.
Germania a renunțat deja la energia nucleară. Ultimele centrale au fost oprite în 2023. Acum, țara își propune să elimine complet cărbunele până în 2038, cu o ieșire accelerată în regiunea Renania de Nord-Westfalia până în 2030.
Problema este simplă. Nu poți închide o sursă de energie fără să o înlocuiești cu alta. Agenția Federală a Rețelelor estimează că Germania va avea nevoie de până la 21 GW de capacitate nouă pe gaz până în 2031 pentru a asigura aprovizionarea.
Planurile au fost reduse drastic
Coaliția condusă de cancelarul Friedrich Merz a ajuns recent la un compromis. Germania va licita pentru doar 10 GW de capacitate nouă până în 2032. Aceasta este jumătate din planul inițial de 20 GW.
Din cei 10 GW planificați, 8 GW vor fi pentru centrale pe gaz. Restul de 2 GW vor fi disponibili pentru alte tehnologii, inclusiv baterii de stocare. Toate centralele noi trebuie să fie construite astfel încât să poată fi ulterior convertite pentru a funcționa cu hidrogen.
„Vrem să ne asigurăm că nevoile de electricitate ale Germaniei sunt acoperite chiar și atunci când vântul și soarele nu sunt disponibile”, a declarat cancelarul Friedrich Merz. Guvernul susține că planurile pentru capacitatea controlabilă vor fi suficiente pentru a depăși perioadele de Dunkelflaute, momentele prelungite cu puțin vânt sau soare.
Întârzierile amenință calendarul
Licitațiile pentru noile centrale ar fi trebuit să înceapă în prima jumătate a lui 2025. Primele centrale urmau să fie operaționale până în 2030. Aceste ținte nu mai sunt realizabile.
Prăbușirea guvernului anterior condus de Olaf Scholz a blocat adoptarea Legii Securității Centralelor. Negocierile cu Comisia Europeană pentru aprobarea schemei de ajutor de stat au adăugat întârzieri suplimentare. Experții juridici din sectorul energetic estimează acum că primele licitații nu vor începe înainte de sfârșitul lui 2026.
Holger Kreetz, director operațional la Uniper, a explicat că obținerea permiselor și construcția vor dura cel puțin cinci ani după licitație. Aceasta înseamnă că noile centrale ar putea intra în funcțiune abia după 2031.
Efectele asupra ieșirii din cărbune
Întârzierile pun sub semnul întrebării obiectivul de a renunța la cărbune în vestul Germaniei până în 2030. Mona Neubaur, ministrul economiei din Renania de Nord-Westfalia, a avertizat că este necesară o înțelegere federală rapidă pentru a menține termenul limită.
Postul public WDR a raportat că cărbunele ar putea fi necesar până cel puțin în 2033 în această regiune. Fără claritate din partea guvernului federal și a UE, statul nu poate garanta condițiile necesare pentru investitori.
Christoph Müller, șeful operatorului de rețea Amprion, a fost direct. „Nu ne putem permite să scoatem mai multe centrale pe cărbune de pe rețea decât dacă conectăm în paralel centrale noi și flexibile pe gaz. Nicio ieșire suplimentară fără o intrare simultană.”
Lecțiile perioadelor Dunkelflaute
Iarna 2024-2025 a adus mai multe episoade de Dunkelflaute în Germania. În decembrie 2024, prețurile la electricitate au sărit la peste 900 de euro pe megawatt-oră. Aceasta a fost de peste zece ori mai mult decât media anuală.
Multe companii au fost forțate să reducă producția pentru a face față costurilor ridicate. Centralele pe gaz au jucat un rol crucial în compensarea producției reduse de energie regenerabilă. Agenția Federală a Rețelelor a subliniat că securitatea aprovizionării nu a fost niciodată în pericol, dar situația a evidențiat vulnerabilitățile sistemului.
Germania face parte dintr-o piață europeană interconectată a electricității. În timpul perioadelor dificile, importurile au reprezentat aproximativ 6% din consumul total al țării. Restul a fost acoperit de producția internă, în principal de la centrale pe gaz și alte surse de rezervă.
Reacțiile industriei
Federația Industriilor Germane de Energie și Apă, cunoscută sub acronimul BDEW, a salutat acordul guvernamental. „Este un semn pozitiv pentru o mai mare securitate a aprovizionării”, a declarat Kerstin Andreae, șefa organizației.
Andreae a subliniat că instrumentele precum contractele pentru diferență sunt necesare. „Mai ales în fazele incipiente ale dezvoltării hidrogenului, sunt necesare instrumente pentru a acoperi decalajul existent între costurile de producție și disponibilitatea de a plăti și pentru a declanșa efectiv investițiile.”
Holger Lösch, director adjunct al asociației industriale BDI, a fost la fel de clar. „Pentru a asigura competitivitatea pe termen lung, este nevoie de o aprovizionare fiabilă cu electricitate. Aceasta necesită decizii rapide cu privire la viitorul parc de centrale.”
Nu toți sunt mulțumiți de abordarea aleasă. Organizația neguvernamentală Deutsche Umwelthilfe a criticat focalizarea pe centrale pe gaz. Aceasta susține că bateriile de stocare nu au nicio șansă în licitațiile pentru ajutoare de stat.
Ce urmează pentru Germania
Guvernul intenționează să organizeze licitații în 2026 sau 2027 pentru încă cel puțin 2 GW de centrale pe gaz. Acestea ar trebui să fie operaționale până în 2032 și să fie convertite la hidrogen mai devreme. De asemenea, sunt planificate licitații suplimentare în 2029, dacă va fi necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării.
Un mecanism de piață a capacității urmează să fie înființat până în 2027. Acesta va asigura securitatea aprovizionării din 2032 dincolo de licitațiile inițiale. Ministrul economiei Katherina Reiche a descris acest pas ca fiind fundamental pentru o industrie germană competitivă.
Costurile estimate pentru construcția centralelor de rezervă sunt de aproximativ 17 miliarde de euro până în 2045. Comisia Europeană a semnalat că va da undă verde planurilor în curând. Timpul rămâne factorul critic. Fiecare lună de întârziere pune presiune suplimentară pe sistemul energetic german și pe obiectivele climatice ale țării.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum pregătești încălzirea pentru iarnă. Un grad mai puțin poate reduce consumul cu aproximativ 6-7%
News24Cristian Pîrvulescu îi dă lui Luca Niculescu șanse sporite să formeze guvernul
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
GetPonyAnytime pregătește aproximativ 30 milioane euro pentru asigurări digitale pe piața românească
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaCum porți părul lung după 50 de ani cu straturi care încadrează fața și onduleuri care adaugă volum
