Pentru a îndeplini criteriile impuse de Fondul Monetar Internaţional, guvernul român a găsit o metodă creativă de economisire şi anume să nu plătească. În aceste condiţii, obiectivele iniţiale ale reformei educaţiei sunt în pericol iar banii pentru investiţii lipsesc, scrie ziarul austriac Die Presse.
În recomandările lor generale pentru Europa de Est, economiştii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale accentuează faptul că statul trebuie să economisească, însă nu la nivel de educaţie şi infrastructură. În cazul practic al crizei, atunci când se află în joc un credit de urgenţă, negociatorii de ambele părţi uită des de această intenţie, aşa cum o indică actualmente cazul României.
Reprezentanţii FMI sunt într-o vizită de zece zile la Bucureşti, pentru a discuta cu guvernul aplicarea planului de criză al acestuia. În iunie se va lua o decizie privitoare la următoarea tranşă din creditul de 20 de miliarde euro acordat României. Începând din martie 2009, fiecare vizită a delegaţiei de la Washington aduce cu sine noi restricţii. Premierul Emil Boc anunţă la televiziune măsurile de restricţie, iar partidul său de centru-dreapta PDL îşi implementează în parlament proiectele de lege, comentează sursa citată.
La Ministerul de Finanţe toţi se declară mulţumiţi de faptul că România şi-a micşorat în martie deficitul bugetar, conform planului. Însă scăderea PIB înseamnă nu doar reducerea locurilor de muncă şi a salariilor în sectorul public, ci şi renunţarea la proiecte de infrastructură. Ministrul Radu Berceanu anunţa astfel că nu va fi inaugurat anul acesta nici un kilometru de autostradă, în condiţiile în care nevoia este uriaşă.
Pe o suprafaţă de trei ori mai mare ca a Austriei există doar 321 de kilometri de autostradă. Şi în sectorul educaţiei situaţia este critică. Eliminării a 15.000 de posturi din învăţământ, decisă în 2009, îi urmează scăderi salariale şi o ‘relaxare’ a garanţiei privitoare la locul de muncă. Săptămâna trecută au avut loc greve aproape peste tot.
Obiectivele iniţiale ale reformei educaţiei sunt în pericol iar banii de investiţii lipsesc. Profesorii intenţionează să cheme la boicotarea examenelor finale din luna iunie, ei aşteptând în continuare banii din majorările salariale pe care Ministerul Educaţiei trebuia să-i plătească fiecărui profesor în 2009. Un tribunal a confirmat legitimitatea solicitării, iar guvernul a decis o modificare legislativă prin care sumele să fie eşalonate pe 3 ani.
Statul datorează bani inclusiv firmelor care au fost implicate în construirea de autostrăzi, şi anume peste 400 de milioane euro. Unele din sumele destinate investiţiilor, precum cele circa trei miliarde de euro din vânzarea celei mai mari bănci a ţării către grupul austriac Erste Bank, au dispărut. Curtea de Conturi a României anunţa în martie că de data aceasta nu a fost vorba de o afacere de corupţie, ci banii au fost folosiţi pentru a acoperi o parte a găurii din buget.