Guvernul Orban a pierdut o ocazie istorică comparativ cu România, în negocierile cu FMI

În timp ce România a obţinut înlesniri considerabile în negocierile cu FMI, în schimb negocierile cu Ungaria au fost întrerupte, un rol important având aici nu doar rigiditatea guvernului Orban ci şi lipsa unei strategii economice pe termen lung, comentează ziarul ungar Nepszabadsag, în ediţia de marţi.

Legile trecute prin parlamentul ungar graţie majorităţii Fidesz-KDNP (conservatori şi creştin¬democraţi) conţin mai multe reglementări care contribuie la creşterea cheltuielilor bugetare şi la reducerea veniturilor la buget. Ele sunt tocmai potrivite pentru a face să se clatine încrederea Bruxellesului şi a organismelor financiare internaţionale vizavi de Ungaria.

FMI, care a plecat de la negocierile cu Budapesta fără să-şi termine treaba, a permis ca deficitul bugetar al României să fie de 6,8 la sută din PIB, în pofida faptului că anul trecut a acceptat un deficit de 3,6 la sută, în octombrie 2009 fiind de acord cu unul de 5,6 la sută.
După primul trimestru al lui 2010 s-a dovedit că nici ţinta de deficit modificată nu poate fi atinsă, conform analizei FMI fiind de aşteptat chiar un deficit de 9,1 la sută la sfârşitul anului, în cazul lipsei unor măsuri urgente suplimentare.

Exemplul României demonstrează că se poate negocia cu succes, declara Oszko Peter, fost ministru de externe în guvernul Bajnai. Ungaria semnala mai devreme că deficitul bugetar ar putea ajunge anul acesta şi la 7 la sută din PIB. În loc de aceasta, accentul ar fi trebuit pus pe chestiunea referitoare la când se va atinge nivelul UE şi cum se poate ajunge acolo.

Aceasta ar fi fost o bază de negociere. Guvernul Orban a negociat prost iar din acest motiv nu prea i-a rămas spaţiu de manevră pentru a obţine un rabat de la ţinta de deficit de 3,8 la sută de anul acesta şi de 2,8-2,9 la sută de anul viitor, crede Oszko. În opinia lui Veres Janos, fost ministru de finanţe al guvernului Gyurcsany, doar acela care negociază poate obţine rezultate.

Cabinetul Orban nu a făcut acest lucru şi a primit delegaţia FMI doar cu declaraţii, ceea ce nu reprezintă o negociere ci doar comunicarea intenţiilor unei părţi faţă de cealaltă. Un adevărat dialog ar fi adus rezultate, dat fiind că experienţa de până acum dovedeşte că UE şi FMI au fost deschise şi au rămas deschise la cerinţele realiste.
Inclusiv în cazul Ungariei s-a reuşit ridicarea ţintei de deficit asumate de guvernul Gyurcsany de la 2,8 la 3,8 la sută, având în faţa ochilor condiţiile macroeconomice şi strategia transparentă a a guvernului Bajnai.

Guvernul Fidesz a dorit să construiască o ‘faţă’ politică, să arate cât de bătăios se luptă pentru interesul ungar şi că nu se cedează la pretenţiile străinilor, crede Veres. În timp ce guvernul Orban arată cu degetul la FMI, de fapt UE este cel care pretinde în mod strict ţinta de deficit şi nu organismul financiar internaţional.
FMI nu a fost niciodată aşa de sensibil în ce priveşte deficitul bugetar pe cât este Bruxellesul, adăuga Veres. Delegaţia UE analizează mult mai dur veniturile şi cheltuielile, deşi controlul riguros al elementelor sistemului financiar este realizat de FMI.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata