Joseph Stiglitz: O Europă cu principii nu ar trebui să lase Grecia „să sângereze”

Grecia a fost condamnată de Uniunea Europeană (UE) pentru uriaşele sale deficite. ‘Niciun guvern sau stat nu se poate aştepta de la noi la un tratament special’, a sunat avertizarea lui Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE).

Trichet ignoră însă faptul că de mult timp există standarde duble – de fapt două tratate de la Maastricht, unul pentru ţările mari şi puternice, altul pentru statele mai mici şi mai puţin puternice, notează cunoscutul economist Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001, în paginile cotidianu lui br itanic The Guardian.

În mod evident, scrie Stiglitz, Trichet poate susţine că există o diferenţă între Grecia şi multe alte ţări care au încălcat limitele impuse de UE. Este într-adevăr o diferenţă de mărime, dar totodată una de culpabilitate şi de consecinţe.
Deficitul bugetar important înregistrat de Grecia are consecinţe pentru viitorul cetăţenilor ţării, nu şi pentru stabilitatea monedei euro, spre deosebire de un deficit similar al une ia dintre ţările mai mari.

O mare parte din deficitul Greciei este rezultatul recesiunii globale, al cărei impact s-a resimţit acut în multe ţări care nu erau responsabile pentru apariţia sa. Cu toate acestea, criza globală a scos la suprafaţă probleme le structurale adânci ale economiei e lene, care s-au deteriorat şi mai mult în ultimii şase ani sub guvernarea anterioară.
Din nefericire, liderii europeni au agravat problemele Greciei, crede Stiglitz. Declaraţiile lor au făcut ca rata dobânzii pe care Grecia trebuie să o plătească să crească, făcând şi mai dificilă pentru Atena reducerea deficitelor.

Citeste si:  Viena se mândreşte cu cel mai mare "turn" din Europa format din ouă de Paşti

Liderii europeni, explică Stiglitz, ar trebui, în schimb, să laude eforturile noului guvern de la Atena, care, cel puţin a fost onest în privinţa statistic ilor mincinoase oferite de executivul anterior. Asemenea băncilor americane, acesta ar fi putut încerca să ofere în continuare statistici necinstite sperând că nu va descoperit. Cu toate acestea, noul premier grec, Georgios Papandreou, a fost întotdeauna un susţinător al unui guvern cinstit şi transparent.

Din această cauză, este de părere Stiglitz, Europa ar trebui să vină în ajutorul unui astfel de lider, nu să îi facă viaţa şi mai dificilă. Grecia se numără printre cele mai sărace ţări din familia europeană. O parte a bazei succesului proiectului european stă în solidaritatea socială, principiu ce presupune ajutarea celor mai puţini norocoşi.
Potrivit laureatului Nobel, crizele economice îi afectează adesea mai profund pe cei aflaţi la periferie – aceştia fiind victimele eşecurilor vecinilor.

Pentru BCE a anunţa că nu va accepta obligaţiunile Greciei drept garanţii colaterale ar fi contraproductiv. De asemenea, dacă BCE ar lăsa judecăţile despre bonitatea Greciei pe seama agenţiilor de rating, acest lucru nu ar fi doar iresponsabil, ci şi reprobabil, susţine economistul american. În condiţiile în care economia Europei este încă vulnerabilă, o accentuare a deficitului bugetar riscă să arunce Grecia într-o puternică recesiune.

Citeste si:  Un vot pentru "nu" la referendum ar slăbi puterea de negociere a Greciei, avertizează un vicepreşedinte al Comisiei Europene

UE ar trebui să-şi refacă ţintele bugetare pe termen scurt pe care le stabileşte pentru Grecia în termenii deficitului structural – ceea ce ar fi fost deficitul dacă ţara şi-ar fi îndeplinit ţinta de ocupare deplină a locurilor de muncă.
UE poate şi trebuie să îşi arate susţinerea pentru one stitatea şi integritatea guvernului grec şi a eforturilor sale nu doar de a aduce bugetul sub control, dar şi de a creşte transparenţa întregului cadru bugetar şi de a reduce corupţia.

UE poate merge chiar mai departe: instituţii europene cum ar fi Banca Europeană de Investiţii ar trebuie să facă investiţii anticiclice în ţară, pentru a contracara impactul deflaţionist al reducerilor bugetare. Asemenea lui Obama, Papandreou a moştenit o situaţie economică pentru care nu este răspunzător. Ambii predecesori ai lor au făcut greşeli de proporţii colosale şi au oferit statistici necinstite.

Atât Obama cât şi Papandreou au fost aleşi pe baza unei platforme care promitea schimbarea şi ambii au adus noi standarde de one stitate şi de transparenţă guvernului. De asemenea, ambii şi-au văzut viziunea economică compromisă de exigenţele situaţiei economice cu care s-au confruntat.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata