Kârgâzstanul va primi un miliard de dolari, dacă îşi va alege la timp parlamentul

În următorii doi ani şi jumătate Kârgâzstanul va primi 1,1 miliarde de dolari pentru restabilirea economiei şi depăşirea pagubelor provocate în sudul republicii de violenţele din iunie, s-a decis la prima dintre cele două conferinţe internaţionale a donatorilor programate să se desfăşoare în această vară.

La conferinţa de ieri, desfăşurată la Bişkek, au luat parte 26 de ţări şi 15 organizaţii, între care Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD), Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). A doua conferinţă se va desfăşura în august, în Kazahstan.
Peste jumătate din suma alocată în cadrul primei conferinţe a donatorilor – 600 de milioane de dolari – va fi virată Kârgâzstanului deja în acest an. Această cifră coincide practic cu deficitul bugetar al ţării din 2010, estimat de guvernul kârgâz la 610 milioane de dolari, precizează cotidianul rus Vremia Novostei.

Potrivit preşedintelui kârgâz Roza Otunbaeva, pentru restabilirea localităţilor din sudul ţării va fi nevoie de 350 de milioane de dolari şi alte 100 de milioane pentru dezvoltarea economică a ţării.
Otunbaeva a făcut publică decizia guvernului de a crea un fond special pentru restabilirea regiunii sudice şi de a înfiinţa un consiliu de monitorizare din care să facă parte reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri.

După cum a precizat fostul vicepremier şi ministru al Finanţelor al Kârgâzstanului, Temir Sariev, care a elaborat porpunerile pentru conferinţă, pachetul de ajutor din partea sponsorilor este unul destul de pestriţ: din cele 1,1 miliarde promise fac parte şi cele 250 de milioane de dolari solicitate de Kârgâzstan de la Comunitatea Economică Euro-Asiatică (EvrAzEs) care vor fi alocaţi ceva mai târziu.

Suplimentar la aceste fonduri Rusia a promis că va aloca 20.000 de tone de combustibil în valoare de 10 miliarde de dolari şi va participa în suma de 8 miliarde de dolari la programul de ajutor alimentar al ONU.
BM intenţionează că finanţeze 12 proiecte în valoare totală de 100 milioane de dolari, alocând tot atâta sub formă de credit în condiţii avantajoase. BAD va oferi 145 de milioane de dolari, FMI – 33 de milioane, Germania – 34 de milioane şi Marea Britanie – 9 milioane, a precizat Sariev pentru Vremia Novostei.

Unii sponsori îşi condiţionează alocarea de fonduri. Astfel, ţările occidentale vor oferi mijloace pentru construcţia şi restabilirea locuinţelor din sudul ţării doar în cazul în care acolo va fi realizată strămutarea locuitorilor. Aceste cereri contravin planurilor autorităţilor kârgâze, care vor să construiască blocuri de patru etaje chiar pe locul caselor distruse şi incendiate în urmă cu o lună.

Astfel, sponsorii ar putea ţine cont de protestele organizaţiilor non-guvernamentale ale republicii, care consideră nerealiste planurile privind convieţuirea a două grupuri etnice (uzbeci şi kârgâzi) între care doar cu o lună în urmă izbucnise un conflict violent. De asemenea, analiştii pun la îndoială capacitatea republicii de a asimila rapid sutele de milioane de dolari.

Între timp, în Kârgâstan continuă pregătirile pentru alegerile parlamentare, programate pentru această toamnă. Potrivit Vremia Novostei, unul dintre foştii premieri ai republicii insistă asupra amânării alegerilor pentru primăvara anului viitor, în condiţiile în care Partidul Social-Democrat pe care îl conduce nu va putea obţine majoritate în parlament. Însă, ultimul cuvânt aparţine preşedintelui Roza Otunbaeva.
Fiind un diplomat abil, aceasta conştientizează că sponsorii internaţionali aşteaptă de la Bişkek o restabilire cât mai rapidă a tuturor instituţiilor de stat şi sunt dispuşi să ajute republica doar în aceste condiţii, subliniază în final ziarul rus.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata