Legenda vâscului

Vâscul: Simbolul Iernii și al Dragostei în Mitologiile Europene

Vâscul, o plantă cu semnificații profunde în mitologiile europene, este asociat cu magia și puritatea spirituală. Această plantă simbolizează dragostea, protecția căminului și armonia familială, fiind cunoscută sub denumirea de „creanga de aur” și recunoscut ca un emblematic simbol al Sărbătorilor de iarnă.

O Plantă Sacră pentru Diverse Culturi

Considerat sacru atât de către druizii celți cât și de indienii nord-americani, vâscul este adesea atârnat deasupra ușilor pentru a aduce noroc, prosperitate și fericire. Această plantă își păstrează verdele vibrant chiar și în sezonul rece, rezistând la condițiile dure ale iernii. Vechii germani credeau că vâscul provine din ceruri.

Tradiții Asociate cu Vâscul

În special în regiunile anglo-saxone există o tradiție conform căreia cei care se sărută sub o ramură de vâsc în perioada Crăciunului vor experimenta bucurie pe parcursul anului.

Celții au dezvoltat un cult dedicat acestei plante divine. Cel mai valoros vâsc era considerat cel crescut pe stejar — numit „lacrima stejarului”. Culegerea acestuia era acompaniată de ceremonii elaborate conduse de druizi care foloseau seceri din aur pentru a-l tunde. Ritualurile includeau ofrande precum sacrificarea unor tauri albi pentru a îndepărta spiritele malefice.

Povești Legendare despre Vâsc

Una dintre legendele celebre spune că Balder, fiul zeiței Frigga din mitologia norvegiană, a fost ucis accidental cu o săgeată din vâsc. Lacrimile zeiței l-au readus la viață iar planta a fost binecuvântată ca simbol al iubirii eterne.

În Ev Middle Ages exista credința că dușmanii care se întâlneau sub un pom cu vâsc renunțau la ostilitate și făceau pace datorită puterilor magice ale plantei.

Săruturile Sub Vâsc – O Tradiție Continuată

În ajunul Craciunului oamenii decorează casele cu vâsc ca semn al bucuriei şi păcii interioare.

Obiceiul sărutului sub vîscoasă își are originile în festivitățile grecești dedicate Saturnaliilor şi s-a extins ulterior prin tradițiile legate de căsătorie. Se credea că această plantă favorizează fertilitatea; astfel fiecare fată aflată sub coronița de vîscoasă nu putea refuza un sărut — acesta având conotații ce variau între iubire sau prietenie. Fetele nesărutate erau considerate sortite ghinionului amoros pe parcursul anului următor.

Conform obiceiurilor vechi, bărbații trebuiau să rup unul dintre bobocii albi ai plantei după fiecare sărut oferit unei fete; odată ce toate bobocii erau rupte, nimeni nu mai avea voie să se sarute sub coronița respectivã.
Deși multe dintre semnificațiile originale s-au pierdut în timp, tradiția continuării acestui obicei rămâne vie în diverse culturi moderne. În Franța, spre exemplu, oamenii practică acest ritual chiar pe 1 ianuarie.”
(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaDormitul cu machiaj poate bloca porii și irita ochii. Ce faci seara fără să agresezi pieleaRevista IoanaFolia cu bule poate păstra căldura la geamurile vechi, dar nu repară ferestrele neetanșeNews24Bolojan recunoaște limita de 40% după respingerea Guvernului Mureșan. PSD se declară pregătit să construiască o alternativăDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyIMM-urile pot primi până la 300.000 de euro prin e-DRIVE 2026, dar trebuie să păstreze mașinile cinci aniBravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”