Mafia paşapoartelor din Bulgaria

În Balcani, paşaportul bulgar este unul dintre cele mai solicitate, mai ales de către infractori. Cotidienele de la Sofia vorbesc deschis despre „mafia paşapoartelor”.

În prezent, o nouă lege din Bulgaria vizează să facă mai transparente procedurile de eliberare a acestor documente, în dezavantajul unor intermediari şi unor practici care generează corupţie.

60.000 de bulgari rezidenţi în afara graniţelor ţării au făcut cerere pentru obţinerea cetăţeniei şi aşteaptă încă un răspuns, notează portalul Osservatorio sui Balcani.
De la începutul lui 2010 Bulgaria a fost marcată de diferite scandaluri de corupţie la niveluri înalte ale Ministerului de Interne şi al altor instituţii, legate de acordarea cetăţeniei bulgare.

La jumătatea lunii februarie, a fost arestat Stefan Hristov, directorul departamentului „Migraţie” din Ministerul de Interne, acuzat că ar fi colaborat în scopul delincvenţei cu o organizaţie care asigura paşapoarte unor cetăţeni moldoveni, la preţul de 15.000 de euro unul. La 1 martie, a survenit arestarea lui Stefan Hristov, secretar general al Agenţiei de Stat pentru Bulgarii din Străinătate, şi el acuzat de nereguli în gestionarea unor documente privind cetăţeni moldoveni.

Paşapoartele bulgare par să fie deosebit de apreciate de infractori. La 1 martie, în Spania, a fost arestat presupusul criminal de război sârb Veselin Vlahovic „Batko”, supranumit „monstrul de la Grbavica”, care avea asupra sa documente de identitate bulgare false. La 10 martie, la Nicosia, a rezultat o „pistă bulgară” şi în scandalul dispariţiei rămăşiţelor pământeşti ale fostului preşedinte cipriot Tasos Papadopulos, atunci când autorităţile locale au arestat un cetăţean indian şi el având paşaport bulgar.

Fără îndoială însă, scandalul care a făcut cea mai mare vâlvă este cel referitor la bossul drogurilor sârb, Budimir Kujovic, care a reuşit să obţină un paşaport bulgar cu ajutorul unor funcţionari ai poliţiei. Potrivit premierului Boiko Borisov, în aceste cazuri mitele ating cifre apropiate de 100.000 de euro. Ziarele din Macedonia sunt pline de anunţuri publicate de agenţii internaţionale care îşi oferă serviciile pentru obţinerea unui paşaport bulgar.

Cota de vărsat pleacă de la 1.500 de euro ajungând până la 5.000-6.000 de euro. Potrivit unor surse, după 2007, când Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană (UE) suma necesară pentru a avea un paşaport ar fi ajuns la 10.000-15.000 de euro. Actualul executiv de la Sofia a declarat război „mafiei paşapoartelor”, elaborând noi norme care reglementează acest sector.

Bozhidar Dimitrov, ministru fără portofoliu pentru bulgarii din străinătate, a fost unul dintre principalii susţinători ai modificării legii privind cetăţenia, aprobată în prima lectură de parlament, la sfârşitul lunii februarie.

Trei sunt principalele noutăţi: termenul pentru procedura solicitării paşaportului nu va trebui să depăşească un an, candidaţii vor trebui să prezinte personal cererea (eliminând astfel figura intermediarului), toate documentele referitoare la originea etnică bulgară a solicitantului pot fi emise numai de Agenţia de Stat pentru Bulgarii din Străinătate. Până acum, aceste certificări au fost emise de diferite ministere şi direcţii.

Prin noile reguli şi prin angajarea a 12 noi funcţionari în instituţiile propuse, circa 30.000 de persoane pe an vor putea primi un paşaport bulgar. Acest flux de cetăţeni noi, va ajuta Bulgaria, potrivit declaraţiilor lui Dimitrov, să combată criza demografică.
Circa 3 milioane de etnici bulgari trăiesc astăzi în afara graniţelor ţării. Majoritatea cererilor de cetăţenie vin astăzi din partea comunităţilor bulgare din R.Moldova, Ucraina, Serbia şi Macedonia.

Timp de mulţi ani, în timp ce solicitările de acordare a cetăţeniei se adunau în camerele Ministerului Justiţiei, „gâtuirea” procedurilor de eliberare a paşapoartelor a fost reprezentată de funcţionari ai Ministerului de Interne, angajaţi să elaboreze reguli mereu noi. În ultimii ani, politica oficială a Bulgariei a fost aceea a unei abordări prudente a acordării cetăţeniei, limitată mai ales de considerente privind „securitatea naţională”.

Între timp, erau create bariere artificiale, care au făcut să prospere piaţa neagră a paşapoartelor şi vizelor. Deputatul formaţiunii de dreapta „Democraţii pentru o Bulgarie Puternică” (DBS), Atanas Atanasov, a susţinut în faţa mass-media că foşti funcţionari ai Ministerului de Interne, au înfiinţat, după ce au părăsit instituţia, agenţii de intermediere active în domeniul acordării de paşapoarte.

În Ministerul Justiţiei decizia privind acordarea acestor documente este luată de un organism numit „Consiliul pentru Cetăţenie”, în interiorul căruia, pentru moment, poziţiile cele mai importante sunt apanajul unor foşti funcţionari din poliţie. Mulţi susţin că procedurile legate de problemele de „securitate naţională” au în realitate drept scop principal pe acela de a încetini artificial întreaga procedură.

Odată cu recentele arestări de funcţionari a devenit evident că unele urme ale investigaţiei duc direct la niveluri înalte din Ministerul de Interne dar şi la membri ai serviciilor secrete din fostul regim comunist.
Primul pas al procedurii pentru a obţine paşaportul este legat de emiterea unui document care să certifice rădăcinile etnice bulgare ale solicitantului de către Agenţia entru Bulgarii din Străinătate.

S-a descoperit repede că secretarul general al agenţiei, recent arestat, nu este un funcţionar oarecare. În iunie 2008, Comisia privind dosarele a făcut cunoscut că Nikolov a fost un agent secret pe vremea comunismului, când a urmat şi un curs de cinci luni al KGB-ului în fosta URSS.
Vicepreşedintele Bulgariei, Angel Marin, a declarat într-un interviu recent că ministrul Dimitrov l-a acoperit pe secretarul general Stefan Nikolov, asigurându-l că îşi va putea păstra propriul rol în cadrul Agenţiei pentru Bulgarii din Străinătate, după formarea guvernului Borisov.

Dimitrov a declarat că nu îl cunoaşte pe Nikolov şi a legat atacul vicepreşedintelui de aprobarea în prima lectură a noului text de lege privind acordarea cetăţeniei. Un detaliu interesant, potrivit analizei, este că Dimitrov este în prezent singurul ministru în funcţie care a colaborat la rândul său cu fostele servicii secrete, sub diferite pseudonime, precum „agentul Kardam”, „agentul Terveľ’ sau „agentul Telegir”.

Anchetele privind mafia paşapoartelor sunt parte a campaniei lansate de guvernul lui Boiko Borisov împotriva corupţiei. Pentru ca aceasta să fie cu adevărat eficientă însă, reforma sistemului va trebui să facă în sfârşit transparente procedurile. Următoarele luni vor arăta dacă noul cadru legislativ va fi în măsură să schimbe cu adevărat situaţia.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata