Politicienii moldoveni au găsit cum să scoată ţara din prelungita criză politică. Reprezentanţi ai mai multor partide importante din Republica Moldova au propus reţete anticriză proprii, care se rezumă toate la modificarea Constituţiei.
Diferenţa constă în faptul că unii propun adoptarea unei Constituţii noi, în timp ce alţii pledează doar pentru iniţierea de amendamente la câteva dintre articolele actualei Constituţii. Potrivit ziarului rus Kommersant, varianta finală urmează să fie aleasă chiar săptămâna aceasta.
Propuneri în legătură cu modificarea Constituţiei au fost formulate de toate partidele ce formează Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE). Partidul Liberal (PL), al cărui lider este preşedintele interimar al ţării Mihail Ghimpu, propune adoptarea unei Constituţii noi, care să asigure ţara în faţa unor situaţiei asemănătoare celei actuale.
Potrivit Kommersant, proiectul propus de liberalii moldoveni presupune o reformă destul de radicală a Constituţiei republicii.
‘Acest proiect prevede ca preşedintele ţării să fie ales prin vot direct de cetăţeni. În acelaşi timp, actualul parlament îşi va duce până la final mandatul, după cum fusese însărcinat de alegători, la 29 iulie 2009′, a explicat Ghimpu, precizând că proiectul de Constituţie a fost deja elaborat şi conţine 30 de noi articole şi circa 70 de amendamente. Articolele care se referă la suveranitate, integritate teritorială, unitate, drepturile omului au rămas neatinse.
Citeste si:
Printre inovaţii se numără acordarea dreptului la vot începând de la vârsta de 16 ani. ‘Aceasta este cea mai frumoasă vârstă! De ce să nu profităm de ea?’, a comentat Ghimpu necesitatea unei implicări mai timpurii a populaţiei în politică. Descriind în linii mari proiectul său de Constituţie, Mihai Ghimpu a declarat: ‘Avem o Constituţie foarte bună.
Unele ţări membre ale Uniunii Europene (UE) nu au în mod sigur o Constituţie asemănătoare! Aveţi puţină răbdare şi vă veţi convinge de aceasta’.
Între timp, în cadrul parlamentului republicii se discută încă un proiect de reformă constituţională. Acesta este iniţiat de Partidul Democrat (PD), condus de Marian Lupu, care anul trecut eşuase de două ori în încercarea de a fi ales preşedinte al ţării.
Democraţii propun să fie amendat doar articolul 78 din actuala Constituţie, articol dedicat procedurii de alegere a şefului statului. În opinia lui Lupu, o variantă ideală ar fi renunţarea la alegerea preşedintelui ţării prin vot în parlament şi rezolvarea acestei probleme prin intermediul unor alegeri naţionale directe.
O altă variantă le-a fost recomandată politicienilor moldoveni de Consiliul Europei, care la sfârşitul săptămânii trecute a difuzat recomandarea Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia autorităţile ţării ar trebui să dizolve actualul parlament şi să desfăşoare alegeri parlamentare anticipate. Comisia a subliniat că după 16 iunie 2010, dizolvarea parlamentului ‘trebuie să aibă loc în limite de timp raţionale’.
În afară de aceasta, experţii Consiliului Europei recomandă Chişinăului revizuirea articolului 78 din Constituţie, în scopul înlesnirii procedurii de alegere a şefului statului. Amendamentele, consideră membrii Consiliului, ar putea prevedea un număr mai mic de voturi parlamentare necesare pentru alegerea preşedintelui ţării (astăzi sunt necesare 61 de voturi) sau un tur 3, în cadrul căruia victoria ar putea fi decisă prin simplă majoritate de voturi. Drept alternativă, experţii europeni propun iniţierea de alegeri prezidenţiale directe.
Astfel de amendamente ar trebui să fie adoptate ‘cât mai repede’ de actualul parlament, urmând însă că acestea să intre în vigoare ‘abia pentru următoarea componenţă a parlamentului’, subliniază experţii Consiliului Europei.
Ce proiect va fi luat în cele din urmă drept bază, ar putea fi decis chiar săptămâna aceasta. Fracţiunile parlamentare au anunţat deja formarea unei comisii speciale, care se va ocupa de analizarea tuturor variantelor de reformă constituţională. După cum precizează în final Kommersant, din această comisie ar putea face parte şi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor, care înainte respingeau orice formă de colaborare cu majoritatea parlamentară liberal-democrată.
