O eventuală unire a Republicii Moldova cu România ar duce la destabilizarea Europei de Est

Colaborarea dintre Republica Moldova și România: Progrese și Provocări

Recent, Republica Moldova și România au început să își îndeplinească angajamentele stabilite în cadrul dialogului interguvernamental. Guvernul român a decis să aloce un sprijin financiar de 100 de milioane de euro pentru Chișinău, cu primele 25 de milioane urmând a fi transferate în acest an.

În același timp, autoritățile moldovene au dispus demontarea gardului din sârmă ghimpată la granița cu România. Acordul privind micul trafic transfrontalier va intra în vigoare pe 31 martie, fiind considerat un prim pas spre o eventuală unire. Totuși, publicația rusă Nezavisimaia Gazeta avertizează că o astfel de integrare ar putea destabiliza regiunea Europei de Est.

Înlăturarea sârmei ghimpate se va realiza pe o lungime totală de 360 km la frontieră, facilitând astfel accesul locuitorilor din zonele limitrofe către România. De asemenea, cetățenii români pot traversa deja fără vize granița moldovenească. Fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost împotriva unirii cu România, susținând că aceasta ar afecta suveranitatea țării.

Serghei Nazaria, director al Centrului pentru Analize Strategice din Chișinău, afirmă că eliminarea sârmei ghimpate nu echivalează cu pierderea statalității moldovenești. El consideră că influența „românismului” poate fi benefică pentru cei care susțin independența Moldovei: „Prin interacțiunile cotidiene cu românii, moldovenii vor putea să-și reafirme identitatea națională”, subliniază Nazaria.

Președintele României Traian Băsescu recunoaște suveranitatea Moldovei dar respinge ideea unui nou tratat frontalier cu Chișinăul. Bucureștiul propune semnarea unui acord care să reglementeze actualele condiții ale frontierei moștenite din perioada sovietică și care să faciliteze trecerea cetățenilor moldoveni către Uniunea Europeană conform standardelor europene.

Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova și lider al parlamentului local este văzut ca principal promotor al acestor inițiative menționate anterior. Printre propunerile sale se numără eliminarea termenului „limbă moldovenească” din Constituție și revenirea la vechea diviziune administrativ-teritorială bazată pe județe în loc de raioane; el sugerează chiar reducerea vârstei minime pentru vot la 16 ani.

Aceste măsuri sunt contestate vehement de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care argumentează că modificările constituționale ar facilita unirea Moldovei cu România. Deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat: „Dacă sintagma ‘limba română’ va fi introdusă în Constituție acesta va reprezenta primul pas spre unire”.

Propunerile lui Ghimpu au generat tensiuni chiar între membrii Alianței pentru Integrare Europeană (AIE). Marian Lupu liderul Partidului Democrat avertizează că schimbările legate de limbaj pot provoca diviziuni sociale profunde și sugerează organizarea unui referendum pentru ca populația să decidă asupra acestei chestiuni.

Comisia de la Veneția s-a pronunțat împotriva amendamentelor constituționale propuse; președintele acesteia Gianni Buquicchio recomandând amânarea oricăror modificări până după alegerea unui nou președinte în Moldova.

Aceasta este doar fața vizibilă a proceselor integrative dintre cele două state; recent autoritățile moldovene au decis introducerea cursurilor despre ‘Istoria României’ în școli unde teritoriul Moldovei este denumit Basarabia – parte integrantǎ a României istorice. În plus Romania a crescut numărul locurilor disponibile pentru studenții moldoveni la universități locale – acum fiind 5.000 disponibile dintre care 700 sunt fără taxe școlare.

De asemenea s-a implementat o procedură simplificată prin care cetățenii Moldovei pot obține mai ușor cetățenia română iar deschiderea unor noi canale media precum Jurnal TV sau Publika TV reflectează influența tot mai mare exercitatǎ asupra opiniei publice locale prin intermediul Bucureștiului.

Cu toate acestea politologul rus Zurab Todua subliniazǎ dificultatea realizării acestui proiect unionist având in vedere cǎ doar aproximativ 15-20% dintre cetățeni susțin ideea unirii iar majoritatea populației inclusiv minoritǎțile etnice rămân reticente față dе această posibilitate chiar dacă aceasta vine ambalată într-o retoricǎ europeanǎ.

În concluzie orice tentativã oficializată dе revendicări teritoriale din partea României față dе Moldova sau Ucraina ar putea genera suspiciuni similare referitoare la graniţele existente şi alte state vecine cum ar fi Ungaria sau Bulgaria ceea ce complicӑ şi mai mult perspectiva unei eventuale uniuni între cele două ţări.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCum se verifică anvelopele înainte de montaj. Ce înseamnă 91V și când este permis un indice de viteză mai micBravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publiculuiLylaTinerii din generația Z amână relațiile, deși își doresc apropiere. Ce rol are viața onlineRevista IoanaFicatul gras poate apărea fără consum de alcool. Ce ai de făcut când ecografia arată steatoză hepaticăNews24Un consum de 150 kWh ar aduce o factură cu 60 de lei mai mare după eliminarea plafonăriiDolce SportGeorge Russell va lua startul ultimul la Singapore după schimbarea motorului Mercedes