Martie la Târgu Mureş: contrarevoluţie şi responsabili

La 20 de ani de la evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş, preşedintele UDMR, Marko Bela, şi avocatul Kincses Elod, fost preşedinte al UDMR Mureş, au făcut o serie de declaraţii interesante în legătură cu evenimentele de atunci.

În urma conflictelor etnice la care instigaseră oamenii dictaturii ceauşiste şi moştenitorii Securităţii, circa o sută de mii de etnici maghiari au decis să părăsească România pentru patria mamă Ungaria, scrie ziarul ungar Magyar Hirlap.
Potrivit declaraţiei făcute pentru MTI în limba maghiară de preşedintele UDMR, Marko Bela, acesta este tot mai convins că evenimentele lui ‘martie negru’ de la Târgu Mureş (Fekete Marcius – numele dat de istoriografia ungară evenimentelor din martie de la Tg Mureş, n.red.) nu au fost doar parte a unui plan de pogrom antimaghiar, ci şi o încercare de contrarevoluţie, cu scopul de a opri tot ceea ce s-a pornit după decembrie 1989.

În opinia lui Marko Bela, dacă s-ar fi reuşit crearea unei situaţii de război civil, s-ar fi oprit şi procesul democratizării. Kincses Elod, care în acea perioadă a renunţat la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) Mureş, a formulat acuzaţii chiar mai dure, într-un interviu acordat ziarului ungar Heti Valasz.
Potrivit lui Kincses, responsabili pentru acele evenimente au fost şeful de atunci al statului, Ion Iliescu, premierul Petre Roman, ministrul apărării Victor Atanasie Stănculescu, ministrul de interne Mihai Chiţac şi profitorii vechiului regim.

El adăuga că alimentarea tensiunilor era şi în interesul Securităţii, care ‘se întorcea’ după trei luni de concediu plătit, potrivit sursei citate. La 10 februarie 1990, conducerea de atunci a UDMR a organizat la Târgu Mureş un marş cu lumânări, obiectivul celor circa 100.000 de demonstranţi de atunci fiind obţinerea învăţământului în limba maghiară.

Pe 16 martie, în vitrina unei farmacii din Târgu Mureş a apărut o inscripţie în limba maghiară, acest lucru dând startul violenţelor. În urma unui articol instigator, circa 50 de români s-au repezit în farmacie şi au îndepărtat inscripţia. La trei zile mai târziu, ţăranii din Valea Gurghiului, înarmaţi cu securi, bâte, furci şi ţepuşe, au fost aduşi cu autobuze la Târgu Mureş.

Ei s-au apucat să spargă şi să zdrobească, i-au atacat pe trecători, iar la urmă au luat cu asalt sediul local al UDMR. În ziua următoare, mii de etnici maghiari au ieşit în stradă pentru a protesta contra violenţei, în ajutorul lor sărind şi ţiganii din Târgu Mureş şi din împrejurimi. Participanţii direcţi la evenimentele din 20 martie 1990 nu au fost traşi la răspundere nici până în prezent.

Şeful Ligii Pro Europa, o organizaţie pentru drepturile omului din Târgu Mureş, este de părere că nu oamenii simpli, aduşi cu autobuzele şi induşi în eroare, sunt responsabili pentru cele întâmplate, ci aceia care au organizat aducerea lor acolo şi au dirijat evenimentele. Fundaţia Culturală Bernady Gyorgy organizează o proiecţie maraton de trei zile a unui film documentar de 12 ore, în care sunt prezentate evenimentele din martie.

La 20 de ani de la conflict, ziarul de limbă maghiară Kronika nu prezintă o imagine deloc favorabilă despre situaţia de azi. Autorul articolului din ziarul Kronika recunoaşte că românii şi ungurii nu mai sar azi unii la alţii, în schimb creşte rapid dezinteresul românilor faţă de maghiari şi reciproc.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata