Șapte dintre cele zece orașe cu cea mai mare populație din lume se află în Asia. Tokyo, Delhi, Shanghai și Dhaka continuă să atragă milioane de oameni în căutarea unor oportunități economice. Totuși, aceste centre urbane gigantice riscă să frâneze dezvoltarea economică din cauza poluării, infrastructurii inadecvate și inegalităților sociale tot mai accentuate.

Indexul de locuibilitate relevă probleme grave

Economist Intelligence Unit (EIU) a publicat Global Liveability Index 2025, un clasament care evaluează 173 de orașe din întreaga lume. Rezultatele arată că megaorașele asiatice se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește calitatea vieții.

Delhi și Mumbai ocupă împreună locul 141 din 173 în acest clasament. Dhaka, capitala Bangladeshului, se află pe locul al treilea de la coada clasamentului. Această poziție contrastează puternic cu ritmul de creștere al populației din aceste orașe.

Potrivit proiecțiilor ONU, Dhaka și Shanghai vor înregistra cea mai rapidă creștere dintre cele zece mari orașe ale lumii. Până la mijlocul secolului, Dhaka ar putea depăși Jakarta și ar deveni cel mai populat oraș din lume.

Poluarea depășește limitele acceptabile

Datele Numbeo pentru 2024 arată că Dhaka are un scor al indicelui de poluare de 93,9, cel mai ridicat dintre megaorașele din regiunea Asia-Pacific. Pentru comparație, Tokyo are un scor de doar 42,2.

Potrivit State of Global Air, expunerea la particule fine (PM2.5) și dioxid de azot (NO2) rămâne un risc major pentru sănătate în Asia de Sud. Delhi, Mumbai și Dhaka se numără printre cele mai poluate capitale din lume.

Sursele de poluare sunt diverse: producția de energie, industriile, transportul și arderea deșeurilor agricole. Poluarea transfrontalieră reprezintă o problemă suplimentară în regiune.

Infrastructura nu ține pasul cu creșterea populației

Un raport al ESCAP, comisia economică și socială a ONU pentru Asia și Pacific, avertizează că urbanizarea necontrolată ar putea adânci inegalitățile și suprasolicita serviciile publice. Raportul se intitulează „Urban Transformation in Asia and the Pacific: From Growth to Resilience”.

„Aceste orașe s-au industrializat rapid, cu fabrici și infrastructură construite într-un ritm amețitor”, explică Takatsuki, analist citat în studiile privind megaorașele asiatice. „Multe orașe nu au capacitatea de a gestiona canalizarea și deșeurile, ceea ce duce la poluarea cursurilor de apă.”

Aidan Yao, economist senior pentru Asia emergentă la AXA IM, identifică provocări suplimentare: construirea de facilități suficiente pentru tratarea apei și deșeurilor, producerea hranei pentru rezidenții urbani și construirea de locuințe, spitale și școli pentru a deservi populația.

Valurile de căldură amplifică problemele

În 2024, temperaturi record au afectat Asia de Sud și de Sud-Est. Orașe precum Dhaka, Delhi, Phnom Penh și Manila s-au confruntat cu solicitări extreme ale infrastructurii și sistemelor de sănătate.

Efectul de insulă de căldură urbană face ca temperaturile din orașe să fie mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare. Acest fenomen afectează în special vârstnicii și persoanele cu venituri mici din așezările informale.

Între 2000 și 2019, aproape jumătate din toate decesele cauzate de căldură la nivel mondial au avut loc în Asia și Pacific. Cu temperaturi în creștere și spații verzi în scădere, riscurile se intensifică.

Așezările informale se extind rapid

Raportul ESCAP subliniază o a treia tendință îngrijorătoare: creșterea rapidă a așezărilor informale și a mahalalelor. Cu prețurile locuințelor în creștere și salariile stagnante, milioane de oameni sunt împinși spre cartiere nereglementate.

„Când locuința devine o marfă, mai degrabă decât un loc de trai, se creează riscuri sistemice pentru economiile urbane și, prin extensie, pentru economiile naționale și chiar globale”, notează raportul.

Aceste zone sunt primele afectate de șocurile climatice și ultimele care primesc servicii precum canalizare sau ajutor de urgență. În Dhaka, inegalitatea este vizibilă în contrastul dintre așezările informale din prim-plan și blocurile înalte din fundal.

Investiții masive necesare pentru transformare

Potrivit World Wildlife Fund, Asia are nevoie de investiții de 5 trilioane de dolari în dezvoltare sustenabilă până în 2030. Din această sumă, țările ASEAN reprezintă 3 trilioane de dolari.

„Guvernele nu pot furniza singure toate aceste fonduri și au nevoie de capital din sectorul privat”, explică Jeanne Stampe, șefa departamentului de finanțe sustenabile pentru Asia la World Wildlife Fund și fondatoarea Asia Sustainable Finance Initiative.

GlobalData raportează că în 2025, megaorașele asiatice contribuie cu 9,4% la PIB-ul global și reprezintă 6,6% din populația mondială. Până în 2025, Asia va găzdui 33 din cele 49 de megaorașe ale lumii.

Soluții implementate în unele orașe

Unele orașe investesc deja în soluții inovatoare. În districtul Pudong din Shanghai, autorități au dezvoltat un sistem de prognoză și avertizare timpurie pentru inundații care acoperă peste 1.200 de kilometri pătrați.

Sistemul integrează prognoze meteorologice și date hidrologice, permițând simularea rapidă a evenimentelor de inundație. Agențiile locale primesc astfel timp prețios pentru a acționa.

Armida Salsiah Alisjahbana, secretar executiv al ESCAP, solicită un nou model urban care să prioritizeze echitatea și reziliența. „Drumul către Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă trece prin orașe și prin totalitatea așezărilor umane”, a scris aceasta în prefața raportului.

Provocarea pentru decidenții politici rămâne transformarea acestor centre economice în locuri unde oamenii pot trăi decent, nu doar supraviețui.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
calitatea vietii Delhi Dhaka Global Liveability Index megaorașe Asia poluare urbană Shanghai