Mexicul deficitar în drepturi ale omului

15

Militantul pentru drepturile omului Juan Carlos Gutierrez denunţă că războiul narcotraficanţilor care se duce în Mexic a multiplicat arestările arbitrare, dispariţiile şi torturile, se arată într-un articol publicat miercur de ziarul El Periodico.

Juan Carlos Gutierrez se ocupă de unul din cele mai grele lucruri în Mexico: să apere şi să promoveze drepturile omului. El conduce un ONG şi totodată îşi face timp pentru a educa poliţia să renunţe să mai tortureze.
Şi în timp ce mulţi agenţi îşi acoperă urechile sau încearcă să-l mituiască, Gutierrez îi apără pe alţi poliţiştii care au fost arestaţi sau torturaţi de armată. Pentru că încălcările drepturilor omului care au loc în Mexic, spune el, ‘se gravează din cauza luptei împotriva narcotraficanţilor, militarizării ţării şi prezenţei soldaţilor pe stradă’.

Director al Comisiei Mexicane pentru Apărarea şi Promovarea Drepturilor Omului (Cmdpdh), Gutierrez vede cum războiul declanşat de preşedintele Felipe Calderón împortiva cartelurilor drogurilor ‘a exacerbat cazurile detenţiilor arbitrare, dispariţiile forţate, torturile şi acuzaţiile nediscriminate de legătură cu narcotraficanţii’.
Gutierrez asigură:

‘În Mexic ne apropiem de situaţia unui stat eşuat în privinţa drepturilor omului. Nu există o garanţie de proces, protecţia judiciară preventivă nu funcţionează, armata are mână liberă pentru a face arestări’. Ceea ce trăieşte o bună parte a ţării capătă o mai mare intensitate în unele zone din nord.
‘Juarez de exemplu este un oraş în care instituţiile statului nu funcţionează absolut deloc, statul nu are prezenţă, există o gravă problemă a dispariţiilor, nu există anchete, au loc agresiuni împotriva celor care denunţă şi îi ameninţă pe cei care se fac ecou al acestei situaţii’.

În Tijuana, explică activistul, ‘armata controlează totul, judecătorii nu acţionează, nu există putere civilă care să supravegheze ceea ce se face cu persoanele acuzate de trafic de droguri’.
Comisia condusă de Gutierrez s-a ocupat de cazurile a peste 50 de poliţişti din Tijuana arestaţi în martie şi torturaţi într-o cazarmă militară. Un caz de care s-a ocupat şi Amnesty International.

Jumătate din aceşti poliţişti sunt în continuare închişi sub acuzaţia de colaborare cu traficanţii de droguri. Gutierrez asigură că toţi ‘au fost victimele unor torturi brutale’ şi spune că şi ‘familiile celor care au denunţat aceste torturi au primit ameninţări’. Casa părinţilor avocatei care îi apără şi este consilier din partea Cmdpdh a fost atacată cu un cocteil molotiv şi măzgălită cu inscripţia: ‘Nu mai ciripi’.

Însă comisia condusă de Gutierrez nu va înceta să activeze în apărarea unor drepturi în care ‘societatea mexicană a încetat să mai creadă’. Deocamdată, încăpăţânarea cu care a documentat aşa numitul război murdar al anilor 70 a dat roade.

Curtea Interamericană a Drepturilor Omului a declarat Mexicul vinovat de dispariţia liderului ţăranilor Rosendo Radilla, pusă pe seama armatei în 1974 la Guerrero, în timpul unei puternice reprimări, asasinate în mase şi detenţii arbitrare soldate cu ‘700 de dispăruţi’.

Gutierrez spune că ‘această condamnare este foarte importantă pentru că impune investigarea faptelor în cadrul legislaţiei comune’. Şi să se arate cu degetul spre problemele declanşate de acest război al narcotraficanţilor: ‘Pentru că în multe cazuri când se face o anchetă se face sub jurisdicţie militară. Iar pentru organizaţiile drepturilor omului justiţia militară nu este justiţie, ci o farsă’, conchide el.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata