Miniștrii europeni de Finanțe nu ajung la un consens privind măsurile economice
Discuții fără rezultate clare în cadrul videoconferinței
În cadrul unei videoconferințe desfășurate marți seară, miniștrii europeni de Finanțe nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la noi măsuri coordonate pentru susținerea economiei afectate de pandemia COVID-19. această întâlnire a durat două ore, dar s-a încheiat fără emiterea unui comunicat oficial.
Așteptări din partea liderilor UE
mario Centeno, președintele Eurogrupului, a declarat că așteaptă cu interes „orientările” pe care le vor oferi șefii de stat și guvern din Uniunea Europeană în cadrul unei reuniuni programate pentru joi. Centeno a subliniat disponibilitatea miniștrilor de a implementa rapid deciziile care vor fi luate.
Sprijin pentru Mecanismul European de Stabilitate
Centeno a menționat că există un sprijin considerabil printre miniștri pentru utilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) ca instrument principal în sprijinul statelor membre. MES dispune de resurse financiare ce depășesc 400 miliarde euro și are rolul principal de a asista țările care se confruntă cu dificultăți financiare severe. Deși actual nu există cereri urgente, MES ar putea oferi garanții împrumuturilor solicitate, având rolul unui semnal pozitiv pe piețele financiare.
Divergențe între statele membre
Cu toate acestea, unele țări consideră prematur activarea MES. Ministrul olandez al Finanțelor,Wopke Hoekstra,a exprimat îngrijorarea față de incertitudinea economică viitoare și sugerează păstrarea resurselor disponibile pentru eventuale crize ulterioare.
Impactul pandemiei asupra economiei europene
Pandemia COVID-19 continuă să afecteze grav economia europeană, Italia fiind una dintre cele mai lovite națiuni. Autoritățile italiene solicită sprijin din partea partenerilor europeni într-un efort comun menit să demonstreze solidaritatea financiară între statele membre.
Nadia Calvino, ministrul spaniol al Economiei, a propus necesitatea unui „Plan Marshall” destinat revitalizării economiilor europene. În contrast însă cu această viziune optimistă stau pozițiile țărilor nordice precum Germania și Olanda care consider că măsurile deja anunțate sunt suficiente dacă sunt completate prin cheltuieli naționale adecvate.
Tensiuni istorice între nord și sud
Această divizare între statele bogate din nord și cele mai puțin dezvoltate din sud nu este o noutate; țările nordice favorizează disciplina fiscală stricta iar cele sudice solicitând adesea crearea unor instrumente financiare comune precum „euro-obligațiunile”. Recenta propunere italiană referitoare la „corona-obligațiuni” s-a lovit însă de opoziția Germaniei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

