În urma unui nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), se arată că profiturile ilegale obținute din munca forțată în întreaga lume au crescut cu 37% în ultimul deceniu, ajungând la un total de 236 de miliarde de dolari (217 miliarde de euro) pe an.
Această creștere, din ultimul deceniu, a fost alimentată atât de creșterea numărului de persoane supuse muncii forțate (în principal în sectorul privat), cât și de rentabilitatea acesteia.
Astfel, „În prezent, munca forțată este o întreprindere cu profit foarte mare și cu risc scăzut”, a declarat Manuela Tomei, director general adjunct al OIM, cu ocazia lansării raportului la Bruxelles, marți (19 martie).
Concret, în anul 2021, cel puțin 27,6 milioane de persoane din întreaga lume au muncit în mod involuntar și sub pedeapsă sau amenințare cu pedeapsa. Aceasta reprezintă o creștere de 2,7 milioane în cinci ani.
Iar dintre acestea, se estimează că 6,3 milioane se aflau în situații de exploatare sexuală comercială forțată, aproape patru din cinci fiind fete sau femei.
În plus, „Munca forțată este pretutindeni, nu există nicio regiune care să fie imună și niciun sector economic care să fie scutit de munca forțată”, a declarat Tomei, precizând că în sectorul industrial și în cel al serviciilor s-au înregistrat cele mai multe cazuri.
Procentual, aproximativ 73% din aceste venituri ilegale – echivalentul a 173 de miliarde de dolari – provin din exploatarea sexuală comercială a victimelor, întrucât autorii lor le plătesc puțin sau deloc, iar victimele au recurs limitat sau nu au recurs deloc la justiție.
În contextul financiar, cu 84 de miliarde de dolari, Europa și Asia Centrală au înregistrat cele mai mari profituri din munca forțată, urmate de Asia și Pacific (62 de miliarde de dolari), Americi (52 de miliarde de dolari), Africa (20 de miliarde de dolari) și statele arabe (18 miliarde de dolari).
10.000 de dolari pentru fiecare victimă
În aceste vremuri democratice şi tehnologice, este permis ca în fiecare an, traficanții și infractorii câștigă aproape 10.000 de dolari pe victimă, o sumă „obscenă” de bani din munca de sclavie – și aceasta este doar o estimare conservatoare, se arată în raport.
În opinia sa, „Am făcut tot ce am putut cu datele disponibile”, a declarat Michaëlle De Cock, șefa unității de cercetare a OIM, subliniind limitările legate de lipsa informațiilor din multe țări cu privire la o serie de aspecte.
Însă, aceste câștiguri financiare calculate, au reprezentat doar diferența dintre ceea ce angajatorii au plătit lucrătorilor și nu ceea ce le-ar fi plătit în condiții normale și, prin urmare, reprezintă doar o parte a unei imagini mai largi.
La profiturile ilegale totale, ale acestora, nu au fost luate în considerare munca forțată impusă de stat, nici pierderile economice în ceea ce privește impozitele neplătite, contribuțiile la asigurările sociale și alte costuri de recrutare.
În prezent, în întreaga lume, nu se cunoaște întreaga amploare a muncii forțate impuse, iar în viitoarea legislație a UE privind munca forțată include o prezumție în favoarea zonelor geografice și sectoarelor cu risc ridicat în care există dovezi de muncă forțată.
În schimb, va exista o bază de date online în care aceste sectoare și zone geografice vor fi enumerate și disponibile pentru consultare.
În afirmaţiile sale, „Munca forțată este opusul justiției sociale și al creșterii durabile”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în cadrul prezentării OIM, adăugând că „afacerile nu trebuie să se facă niciodată în detrimentul demnității lucrătorilor și al drepturilor lucrătorilor”.
Aşadar, odată intrat în vigoare, regulamentul privind munca forțată va oferi un cadru juridic pentru identificarea și interzicerea produselor realizate prin muncă în condiții de sclavie în lanțurile de aprovizionare ale companiilor, indiferent dacă acestea au fost fabricate în UE sau importate în UE.
Sursa: euobserver.com
