Olanda înapoi la gulden iar Grecia la drahmă şi fiecare este mai sărac

Zona euro se află în haos şi cine ştie ce se va întâmpla mai departe, însă renunţarea la euro ar fi o glumă costisitoare atât pentru greci cât şi pentru olandezi, comentează ziarul olandez De Pers.

Europa nu are de gând să plătească pentru politicienii escroci ai Greciei. Foarte bine, formal nu este posibil să scoţi un stat în afara uniunii monetare, însă nevoia trece peste legi. Atunci, grecii şi¬ar relua drahma, al cărei curs se va prăbuşi de-a dreptul. Grecii nu-şi vor mai returna datoriile – în euro – fără ajutorul restului Europei, ceea ce va afecta băncile şi fondurile de pensii care au investit în obligaţiuni greceşti.

Se estimează că instituţiile financiare olandeze au creanţe de 10 miliarde de euro în obligaţiuni greceşti, din care, conform agenţiei de rating S&P, vor primi înapoi maxim jumătate. Pentru jumătatea pierdută plăteşte desigur consumatorul, prin pensii mai reduse sau prime şi costuri bancare mai mari, la fel ca şi întreprinzătorii care au încă de recuperat bani de la parteneri comerciali greci.

Nici grecii nu vor fi prea fericiţi cu această exilare a lor şi vor servi turistul mai puţin prietenos la şarmantele terase de la malul mării. Singurul avantaj ar fi acela că socoteala ar fi ceva mai redusă în condiţiile unei drahme ieftine. O altă variantă este ieşirea Olandei însăşi din zona euro, un plan la prima vedere atrăgător.

Europa face deja ea însăşi ordine în neorânduiala sa financiară iar ministrul oalndez de finanţe, Jan Kees de Jager, poate să-şi ţină cele 1,8 miliarde euro promise grecilor drept credit de urgenţă, în timp ce olandezii nu trebuie să se teamă că vor fi nevoiţi să scoată iar portmoneul în cazul Portugaliei, Spaniei, Italiei sau Irlandei, pentru că Olanda se întoarce la vechiul gulden, ceea ce nu ar reprezenta o problemă pentru monetăria regală.

Din păcate însă, o astfel de acţiune este departe de a fi favorabilă economiei olandeze. În primul rând, trecerea la euro a costat Olanda circa 10 miliarde de euro iar reversarea acestui proces ar costa pe puţin aceeaşi sumă. Nici companiile nu ar fi mai fericite, pentru că tranzacţionează mai ales cu restul Europei iar astfel ar avea din nou de înfruntat mari riscuri referitoare la cursul monetar, trebuind pe deasupra să facă schimbul euro-gulden şi viceversa.

Toate acestea costă mai mult decât câteva miliarde pe care va trebui probabil să le împrumute Olanda Greciei. Pe deasupra, exportul Olandei către Europa de Sud ar scădea drastic. Europenii din sud pot face acum împrumuturi avantajoase datorită unui euro stabil şi să trăiască pe credit.
Este ceea ce fac nu doar autorităţile ci şi companiile şi consumatorii. Olanda şi Germania au înregistrat prin aceasta creşteri la export iar acest avantaj dispare printr-o ieşire din zona euro, urmarea fiind un export redus, scăderea profiturilor companiilor şi şomaj mai ridicat.

Într-o a treia variantă, dacă scoatem Grecia din uniunea monetară putem în acelaşi timp să ne luăm adio din zona euro şi de la Portugalia, Spania, Italia şi Irlanda, pentru că, dacă Grecia este lăsată să cadă, Uniunea nu va reuşi să-i menţină pe ceilalţi în interior fără prea mari costuri, scrie ziarul olandez. Speculanţii simt deja „sânge” şi mizează pe căderea Portugaliei. Dacă ei văd că Europa lasă Grecia să cadă atunci ei vor căuta un atac frontal la adresa celorlalte ţări slabe.

O apărare puternică contra acestui fenomen costă mulţi bani. Fără ţările problemă rămâne o uniune de ţări apropiate ca spirit, cu o disciplină bugetară ceva mai mare: Olanda, Germania, Belgia, Austria şi Ţările Scandinave, completate de, să zicem, Elveţia. Vom putea menţine euro – graţie puterii Germaniei – şi nu vor mai exista costuri de trecere la o altă monedă.

La fel ca şi Grecia, celelalte ţări mediteraneene urmează să-şi vadă şi ele moneda naţională prăbuşindu-se, avantajul fiind pentru Olanda vacanţe ieftine în Europa de Sud şi case mai ieftine pe Costa del Sol.
Din păcate şi aici există aceleaşi dezavantaje ca şi la o eliminare a Greciei, însă într-o măsură mult mai mare. Dacă aceste ţări nu-şi mai plătesc datoriile sau le plătesc doar parţial, naţionalizarea ING se apropie.

O a patra variantă este să-i menţinem pe toţi în zona euro iar acesta este cel mai probabil scenariu. Menţinerea Greciei în zona euro costă o sumă considerabilă, însă criza bugetară a adus şi multe Olandei, exportatorii olandezi de exemplu mulţumind grecilor pentru tragedia lor financiară prin care, dat fiind un euro scăzut, exportul a ajuns aproape la nivelul de dinainte de criză.

Citește și
1 Comentariu
  1. costel spune

    posed doua sute guldeni (doua bancnote de o suta)

    cum le pot schimba in euro?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata