Patrioţi prin lege în Slovacia

Difuzarea imnului național a devenit un subiect extrem de controversat în contextul legislației promovate de Partidul Național Slovac, o formațiune cu tendințe xenofobe care colaborează cu guvernul social-democrat condus de Robert Fico. În plus față de imnul național, școlile vor expune steagul țării și alte simboluri naționale. Deși astfel de măsuri ar putea părea inofensive în multe state, ele ridică semne de întrebare în Slovacia – o țară tânără (înființată în 1993 după destrămarea Cehoslovaciei) ce găzduiește 13 minorități etnice și unde patriotismul este adesea restricționat.

În ciuda avansului economic remarcabil din ultimii ani, Slovacia se situează pe locul patru într-un clasament al țărilor cele mai puțin patriotice dintre cele 33 analizate într-un sondaj realizat în 2006 de Programul Internațional pentru Investigație Socială (SUA ocupând prima poziție). Noua legislație complică relațiile deja tensionate dintre guvern și comunitatea maghiară (care reprezintă aproximativ 10% din populația totală de 5,4 milioane), relații ce erau deja fragile după alianța Partidului Național Slovac cu centr-left-ul pentru formarea guvernului.

„Statuturile nu pot forța oamenii să simtă patriotism; acest sentiment este profund personal”, afirmă Grigori Meseznikov, președintele Institutului pentru Relații Publice din Bratislava. Milan Nic, analist la European Stability Initiative din Berlin susține aceeași idee: „Suntem o societate diversificată etnic; ultranaționaliștii încearcă să impun această lege apelând la frica generată de criza globalizării. Totuși populația conștientizează că aceste inițiative generează doar conflicte”, concluzionează el.

Motivările antimaghiare ale noii legi sunt alimentate de temeri legate revizionismului istoric. Ministeriul Educației – condus totodată tot un reprezentant al Partidului Național Slovac – a abandonat planurile pentru elaborarea unui manual comun despre istoria Ungariei optând pentru unul exclusiv dedicat Slovaciei. În același timp, guvernul a crescut subvențiile acordate Matica Slovenska – o publicație cultural-naționalistă care a condamnat execuția lui Josef Tiso din anul 1947.

Un alt aspect controversat este legea lingvistică recent adoptată care limitează utilizarea limbii maghiare și accentuează obligativitatea folosirii limbii slovace în administrație și pe panourile publice informative. Criticii acestor reglementări le comparau cu vremurile comuniste când propaganda era omniprezentă prin megafon; ei susțin că aceste măsuri contribuie doar la radicalizarea ideilor naționale extreme și intensificarea conflictelor interetnice. Susținătorii însă consider că astfel se promovează identitatea unei țări tinere aflate încă în proces formare.

Slovacia are un trecut complex marcat mereu sub influența unor imperii dominante sau ca stat marionet al lui Hitler durante celui De-al Doilea Război Mondial; chiar după destrămarea Cehoslovaciei doar aproximativ 20% dintre slovaci au sprijinit independența totalitarist față vecinii lor cehi majoritatea preferând alternative precum confederația sau alte forme asociative.

Duplicitatea situației s-a amplificat odată cu aprobarea legilor recente luna trecutoare când protestele au izbucnit rapid: elevi împreunã cu profesori şi părinţi s-au mobilizat cerând preşedintelui Ivan Gasparovic să respingã propunerea legislativã . Presiunea popularã rezultata a dus la amânarea aplicării noilor reglementări prevazute initial pentru aprilie iar presedintele le-a returnat Parlamentului invocand necesitatea pregătiri şcolilor .

Se estimeaza ca acestea ar putea intra in vigoare in septembrie eventual insotite si modificari . Analiştii cred ca aceasta decizie reflectǎ strategia politică înainte alegerile generale programate pe data12 iunie , unde social-democraţii par sa câştige conform sondajelor actuale . ‘Niciun partid nu îşi asumǎ riscuri iar singur Partid National Slovac ar putea beneficia electoral’, concluzioneaza Nic .

Minoritățile:
– În prezent există treisprezece minorităţi etnice recenzibile pe teritoriile slovace ; majoritari fiind slovaci (85 ,8 % ) urmatînd ungurii(9 ,7 % ), românii(1 ,7 % ), ruteni/ucraineni(1 %) şi restanţii(1 ,8 % ).
– Statut independent obţinut abia in1993 dupa desfiinţare Cehoslovacie ; actualmente membru UE zona euro si NATO.
– Cu toate progresele economice recente rămâne printre cele mai puţin patriote ţări conform studiilor efectuate anterior menţionate .

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News