Trenurile s-au oprit, sute de zboruri au fost anulate și școlile au rămas închise joi, 11 decembrie, când sindicatele portugheze au lansat prima grevă generală din 2013. Cele mai mari două confederații sindicale, CGTP și UGT, au mobilizat milioane de muncitori împotriva reformei legislației muncii propusă de guvernul de centru-dreapta al premierului Luís Montenegro.

Uzina Volkswagen Autoeuropa s-a oprit complet

Impactul grevei a depășit așteptările. Uzina Volkswagen Autoeuropa, cel mai mare exportator industrial al Portugaliei, și-a oprit complet producția. Lanțul de aprovizionare a fost paralizat. Compania TAP Air Portugal a operat doar o treime din cele 250 de zboruri zilnice obișnuite. Aeroportul din Lisabona, de obicei unul dintre cele mai aglomerate din Europa, a fost aproape pustiu.

Toate cele 17 porturi majore de pescuit, operate de Docapesca, au încetat activitatea. Este un eveniment extrem de rar. Metroul din Lisabona a rămas închis toată ziua. Gara centrală a capitalei era goală, cu majoritatea serviciilor anulate.

„Cred că aceasta este una dintre cele mai bune greve realizate vreodată în Portugalia”, a declarat Mário Mourão, secretarul general al UGT.

Reforma prevede peste 100 de modificări ale Codului Muncii

Guvernul minoritar de centru-dreapta susține că modificările propuse vor stimula productivitatea și creșterea economică. Proiectul de lege „Trabalho XXI” prevede amendarea a peste 100 de articole din Codul Muncii portughez. Sindicatele acuză executivul că înclină balanța în favoarea angajatorilor, în detrimentul drepturilor lucrătorilor.

Principalele măsuri controversate includ:

  • Flexibilizarea concedierilor în firmele mici și mijlocii
  • Eliminarea restricțiilor privind externalizarea după concedieri colective
  • Extinderea contractelor pe durată determinată de la 2 la 3 ani
  • Reintroducerea băncii de ore individuale, care permite până la 150 de ore suplimentare anual
  • Limitarea dreptului la program flexibil pentru mamele care alăptează la doi ani
  • Extinderea serviciilor minime obligatorii în timpul grevelor

„Vom normaliza precaritatea locurilor de muncă, vom dereglementa programul de lucru și vom facilita concedierile”, a avertizat Tiago Oliveira, secretarul general al CGTP, într-o declarație pentru AFP.

Premierul refuză să cedeze

În ajunul grevei, premierul Luís Montenegro a refuzat să facă un pas înapoi. „Guvernul respectă dreptul la grevă, a fost un guvern al dialogului. Dar este un guvern cu spirit reformist și nu va renunța să fie reformist și transformator”, a declarat prim-ministrul.

Proiectul de lege nu a fost încă depus în parlament, dar se așteaptă să treacă cu sprijinul partidului de extremă-dreapta Chega. Această dependență de Chega pentru voturile necesare creează tensiuni politice suplimentare.

Spitalele au rămas deschise, dar majoritatea operațiilor și consultațiilor au fost amânate după ce personalul medical a intrat în grevă. Unele mijloace de transport public au funcționat datorită obligațiilor de servicii minime impuse de autorități, dar străzile Lisabonei erau vizibil mai liniștite.

Muncitorii din sectorul privat au ieșit în stradă

Una dintre cele mai semnificative caracteristici ale grevei a fost participarea masivă a muncitorilor din sectorul privat. Timp de peste un deceniu, grevele fuseseră prezentate ca acțiuni ale angajaților „privilegiați” din sectorul public. Această grevă a schimbat narațiunea.

Greva s-a extins în sectoarele bancar, asigurări, industrie, comunicații și cultură. Unele companii au raportat rate de participare între 50% și 100%. Șoferii de camioane și transportatorii de mărfuri au aderat la protest, perturbând livrările și logistica combustibilului.

„Nu am un contract permanent. Nu pot să fac grevă”, a mărturisit João Silva, un vânzător de 32 de ani, pentru Reuters. „Vor să concedieze oamenii mai în vârstă ca să angajeze tineri cu salarii mai mici. De ce schimbările trebuie să fie mereu în favoarea profiturilor companiilor?”

Guvernul a făcut câteva concesii înaintea grevei

Înaintea declanșării grevei, guvernul a prezentat UGT o nouă propunere cu unele modificări. Executivul a renunțat la prevederea care facilita concedierile în companiile de mărime medie. A fost deschisă ușa pentru restabilirea celor trei zile de concediu legate de prezență, abolite în perioada troicii.

Totuși, concesiile au fost considerate „prea puține” de către sindicate. Guvernul a menținut revenirea băncii de ore individuale și eliminarea restricțiilor privind externalizarea după concedieri.

Maria do Rosário Palma Ramalho, ministrul muncii, a calificat greva drept „inoportună” și a subliniat că ar trebui să fie „o ultimă soluție”. Ea a recunoscut însă că există puțin spațiu pentru ca UGT să se retragă.

Context. Portugalia între creștere economică și nemulțumiri sociale

Portugalia înregistrează o creștere economică de aproximativ 2% și o rată istorică scăzută a șomajului, în jur de 6%. Premierul argumentează că țara ar trebui să profite de climatul favorabil pentru a implementa reforme. Din populația activă de aproximativ 5 milioane de persoane, circa 1,3 milioane lucrează deja în condiții precare, potrivit sindicatelor.

Ultima grevă generală comună CGTP-UGT a avut loc în iunie 2013, când Portugalia se afla sub măsuri dure de austeritate impuse de creditorii internaționali. Atunci, „troika” formată din FMI, BCE și Comisia Europeană a tăiat salarii și a majorat taxele.

Portugalia urmează să aleagă un nou președinte la începutul anului 2026. Tiago Oliveira a considerat că greva este „deja un succes” pentru că a atras atenția publică asupra reformelor. CGTP a organizat aproximativ 20 de demonstrații în întreaga țară.

Liderul Partidului Comunist Portughez, Paulo Raimundo, a declarat că „asistăm la o participare istorică în greva generală”. Partidul Socialist a numit abordarea guvernului „o regresie civilizațională” și a calificat greva drept „o mare înfrângere pentru guvern.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
austeritate Europa CGTP drepturi muncitori grevă generală Portugalia Luís Montenegro reformă muncii Portugalia UGT