Germania își prelungește durata de viață a centralelor nucleare, în ciuda protestelor

Decizia guvernului și reacțiile opoziției

Coaliția de guvernământ din Germania a decis să extindă perioada de operare a centralelor nucleare, o măsură care stârnește controverse atât în rândul partidelor de opoziție, cât și al activiștilor pentru mediu. Informația a fost confirmată duminică seară, conform unei surse guvernamentale anonime citate de Reuters.

Detalii despre prelungirea duratei de funcționare

Conform planului anunțat, centralele nucleare vor fi împărțite în două categorii: cele construite înainte și după 1980. Reactoarele mai noi vor beneficia de o extindere cu 14 ani față de termenul stabilit inițial sub conducerea fostului cancelar Gerhard Schröder. Centralele mai vechi vor continua să funcționeze timp de opt ani suplimentari.

Ministrul mediului Norbert Röttgen și ministrul economiei Rainer Brüderle au confirmat decizia privind această prelungire. De asemenea, coaliția a convenit asupra unei taxe temporare în valoare de 2,3 miliarde euro aplicată furnizorilor care utilizează combustibil nuclear pentru producerea energiei electrice.

Proteste publice și reacții politice

Deciziile recente au generat proteste semnificative; sute de demonstranți s-au adunat în fața clădirii guvernamentale unde cancelarul Angela Merkel discuta cu liderii coaliției. Aceștia au cerut încetarea utilizării energiei nucleare, afișând bannere cu mesaje critice la adresa acestei forme de energie.

Întâlnirea dintre Merkel și partenerii săi politici s-a concentrat pe posibila extindere a duratei centralelelor cu 10-15 ani și pe impozitarea profiturilor suplimentare ale companiilor energetice.

Context istoric al deciziilor nucleare

În anul 2000, guvernul condus atunci de Schröder stabilise un plan prin care toate centralele nucleare urmau să fie închise până în 2021. În contrast, actuala administrație subliniază necesitatea acestei prelungiri ca o „punte” până când sursele regenerabile vor deveni predominante.

Un raport recent sugerează că renunțarea la energia nucleară ar putea compromite obiectivele Germaniei privind reducerea emisiilor CO2 cu 80% până în anul 2050 comparativ cu nivelurile din 1990. Criticii acestui raport susțin că reflectă influența puternică a lobby-ului nuclear asupra deciziilor politice germane.

Sondajele indică faptul că majoritatea populației este favorabilă încetării utilizării energiei nucleare. În prezent, Germania dispune de 17 reactoare active care contribuie la aproximativ 22% din producția totală electricitate națională. Coaliția aflată la putere se confruntă însă cu dificultatea obținerii unei majorități legislative datorită pierderii sprijinului în Bundesrat (camera superioară), ceea ce complică procesul ratificării acestor propuneri controversate.