Românii plătesc pentru alimente cu 25% mai puțin decât media europeană, arată cele mai recente date Eurostat pentru 2024. România ocupă locul al doilea în UE la capitolul prețuri mici la alimente, fiind depășită doar de Macedonia de Nord la nivel european. Elveția rămâne cea mai scumpă țară, cu prețuri cu peste 61% peste media UE.
Cum se calculează prețurile alimentelor
Eurostat folosește un indice al nivelului prețurilor pentru a compara costul alimentelor în toată Europa. Dacă stabilești un coș mediu de alimente la 100 de euro pentru UE, indicele îți arată cât costă același coș în fiecare țară.
Un nivel peste 100 înseamnă că țara este mai scumpă decât media europeană. Un nivel sub 100 indică prețuri mai mici.
Potrivit Eurostat, în 2024, Macedonia de Nord a fost cea mai ieftină țară pentru alimente dintre cele 36 de state europene analizate. Un coș standard de alimente costă acolo 73 de euro, cu 27% mai puțin decât media UE.
România, prețuri cu 25% sub media UE
În Uniunea Europeană, România (74,6 euro) are cel mai scăzut nivel al prețurilor la alimente. Luxemburgul (125,7 euro) se află la polul opus. Alimentele sunt cu 25,4% mai ieftine în România și cu 25,7% mai scumpe în Luxemburg, comparativ cu media UE.
Elveția ocupă primul loc la prețuri ridicate, cu alimentele costând 161,1 euro pentru un coș standard. Islanda (146,3 euro) și Norvegia (130,6 euro) completează podiumul țărilor scumpe.
Prețurile la alimente depășesc media UE cu cel puțin 10% și în alte state:
- Danemarca (119,3 euro)
- Irlanda (111,9 euro)
- Franța (111,5 euro)
- Austria (110,9 euro)
- Malta (110,9 euro)
Balcanii și Europa de Sud-Est, cele mai ieftine regiuni
Europa de Sud-Est și Balcanii de Vest înregistrează cele mai mici prețuri la alimente de pe continent. Pe lângă Macedonia de Nord și România, se remarcă Turcia (75,7 euro), Bosnia și Herțegovina (82,5 euro), Muntenegru (82,6 euro) și Bulgaria (87,1 euro).
Serbia (95,7 euro) și Albania (98,7 euro) sunt, de asemenea, mai ieftine decât media UE.
Dintre cele patru mari economii ale Uniunii Europene, Italia (104 euro) și Germania (102,9 euro) au prețuri peste medie. Spania (94,6 euro) este cu 5,4% mai ieftină decât media europeană.
Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est rămân sub sau aproape de media UE. Slovacia, Polonia, Cehia și Ungaria se încadrează în această categorie.
Europa de Vest înregistrează, în general, prețuri mai ridicate. Țările nordice se numără printre cele mai scumpe din Europa.
De ce contează diferențele de preț
Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, a explicat pentru Euronews că factori structurali precum costurile de producție, integrarea lanțurilor de aprovizionare și expunerea la șocurile globale joacă un rol cheie în aceste diferențe.
„Economiile mai mici și foarte deschise, adesea cu monede supuse unor fluctuații mai puternice, au resimțit mai intens transmiterea costurilor crescute la energie și inputuri agricole în timpul pandemiei și conflictului Rusia-Ucraina”, a declarat ea.
Benedetti a subliniat că aceste diferențe de preț contează pentru că impactul lor depinde de cât de mult din buget trebuie să aloce gospodăriile pentru alimente.
În mai multe țări din Europa de Est și de Sud-Est, alimentele reprezintă peste 20% din cheltuielile gospodăriilor. În economiile cu venituri mai mari, ponderea este de obicei sub 12%. În România, această pondere ajunge la 20%.
„Ca urmare, aceeași creștere de preț are consecințe mult mai grele acolo unde veniturile sunt mai mici”, a adăugat ea.
Salariile influențează prețurile
„Cel mai important motiv sunt diferențele de venituri și salarii”, a declarat pentru Euronews Business Alan Matthews, profesor la Trinity College Dublin.
Țările cu salarii medii mai mari, precum Danemarca și Elveția, au tendința de a avea prețuri mai ridicate la alimente. Costurile cu forța de muncă din agricultură, procesare și retail sunt transferate consumatorilor.
„Diferențele de impozitare, în special TVA-ul la produsele alimentare, explică și ele o parte din variații”, a adăugat Matthews. Unele țări aplică TVA redus sau zero la alimente, cum este Irlanda. În altele, precum Danemarca, alimentele sunt supuse cotei standard de TVA.
Matthews a mai arătat că preferințele consumatorilor influențează prețurile. Consumatorii din Europa de Nord și de Vest cumpără o proporție mai mare de produse organice sau premium. Există și o preferință pentru produsele de marcă, în detrimentul produselor cu marca proprie a supermarketurilor, care sunt mai ieftine.
Implicații pentru securitatea alimentară
Jeremiás Máté Balogh, profesor asociat la Universitatea Corvinus din Budapesta, a afirmat că aceste diferențe de preț au implicații pentru securitatea alimentară, mai ales când sunt corelate cu venitul disponibil.
„În timp ce țările cu venituri mari pot absorbi nivelurile ridicate ale prețurilor, gospodăriile cu venituri mici din Europa Centrală și de Est suportă o povară disproporționată, chiar dacă prețurile nominale la alimente sunt mai mici”, a declarat el pentru Euronews.
Indicele Eurostat nu ia în calcul venitul gospodăriilor. Aceste niveluri nu sunt ajustate pentru accesibilitate. De exemplu, deși alimentele sunt scumpe în Danemarca, oamenii au venituri disponibile mai mari acolo. Pot cumpăra mai multă pâine cu aceiași bani.
Context. Inflația alimentară în ultimii ani
Prețurile alimentelor în Europa au crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul pandemiei COVID-19 și al războiului din Ucraina. Creșterea costurilor la energie și la inputurile agricole s-a transmis către consumatori.
Inflația alimentară a afectat disproporționat gospodăriile cu venituri mici. În țările unde alimentele reprezintă o pondere mare din cheltuieli, impactul a fost și mai dur.
Datele Eurostat arată că, în octombrie 2025, costul alimentelor în Uniunea Europeană a crescut cu 3% față de aceeași perioadă a anului anterior. Tendința de normalizare continuă, după vârfurile înregistrate în 2022-2023.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCe poate însemna insomnia cronică pentru sănătate. Analiza a găsit riscuri mai mari de AVC, demență și spitalizare
Revista IoanaCum alegi ambalajele pentru mâncare după limitele pentru PFAS aplicate din 12 august 2026
News24Radu Miruță propune o cerere către NATO pentru Marea Neagră. România ar găzdui comandamentul militar din 2028
Dolce SportSheikh Mansour riscă să fie considerat inapt pentru a rămâne proprietarul Manchester City
GetPonyCum se obține programarea la proba practică auto și ce trebuie verificat înainte de depunerea dosarului
BravonetLena Dunham readuce „Girls” la HBO pentru cinci episoade, cu majoritatea distribuției originale
