Războiul din Iran amenință economiile din Golf cu o contracție de 14%

Războiul din Iran riscă să dea o lovitură devastatoare celor mai mari economii din Golful Persic. Dacă conflictul se prelungește până în aprilie, Qatarul și Kuweitul ar putea înregistra o contracție a Produsului Intern Brut de 14%, cea mai gravă de la începutul anilor 1990.

Un impact mai mare decât pandemia

Amenințarea este cât se poate de reală pentru Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. O continuare a conflictului, care a intrat deja în a treia săptămână, ar duce la o oprire pentru mai multe luni a Strâmtorii Ormuz, un punct necesar pentru comerțul global. Farouk Soussa, economist la Goldman Sachs, avertizează asupra consecințelor pe termen scurt. „Pentru multe economii din Golf, războiul ar putea avea un impact pe termen scurt mai mare decât Covid-ul”, a subliniat acesta.

El adaugă o notă de optimism, dar cu rezerve. „Când se va aşeza praful, îşi vor reveni, dar rămâne de văzut care vor fi cicatricile pe care acest conflict le lasă asupra încrederii”.

Cifrele reci ale crizei

Scenariile economice sunt sumbre. Pe lângă prăbușirea de 14% estimată pentru Qatar și Kuweit, nici celelalte state nu scapă. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-ar descurca, e drept, ceva mai bine, având capacitatea de a-și redirecționa livrările de petrol departe de Strâmtoarea Ormuz. Numai că PIB-ul lor tot ar scădea cu aproximativ 3%, respectiv 5%.

Ar fi cea mai mare lovitură economică încasată de la pandemia din 2020. Iar acest punct de vedere este nuanțat de alți economiști. Mohamed Abu Basha de la EFG Hermes și Justin Alexander de la Khalij Economics cred că situația este mai complexă pentru Arabia Saudită și EAU, care ar putea fi ajutate, paradoxal, de creșterea prețului petrolului.

Petrolul a sărit de 104 dolari

Piețele reacționează deja violent. Cotația țițeiului Brent și-a continuat luni creșterea, ajungând la peste 104 dolari pe baril, pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz. În ultimele două săptămâni, cotațiile futures au explodat cu peste 40%.

Dar nu e vorba doar de petrol. Piața globală a gazelor a fost afectată de o prăbușire a exporturilor de gaze lichefiate ale Qatarului. V-ați gândit vreodată că un conflict regional poate afecta și alte industrii? Ei bine, Bahrain-ul a început deja să reducă producția la cea mai mare topitorie de aluminiu din lume, parțial din cauza blocajului naval.

Tensiunile militare dau puține semne de atenuare, Iranul continuând să atace vecinii din regiune. Aeroportul Internațional Dubai a suspendat temporar zborurile după un incident cu drone, iar Arabia Saudită a interceptat peste o duzină de drone în timpul nopții. Pentagonul estimează că războiul ar putea dura încă șase săptămâni.

Ce spun investitorii

Dincolo de cifre, sectoarele non-petroliere (imobiliare, turism, investiții) sunt deja afectate în toată regiunea. Arabia Saudită pare să se descurce cel mai bine, respingând majoritatea atacurilor și menținând spațiul aerian deschis cu întreruperi limitate. Economiștii Monica Malik și Azad Zangana avertizează însă că cel mai mare risc pe termen scurt pentru regat ar putea fi un deficit fiscal mai mare în primul trimestru.

Până la urmă, cum reacționează piețele de capital?

Investitorii în obligațiuni nu par încă îngrijorați de ramificațiile războiului asupra finanțelor regionale. Fady Gendy, manager de portofoliu la Arqaam Capital, oferă o explicație. „Ar fi o îngrijorare dacă conflictul va continua pentru o perioadă prelungită, ceea ce piaţa nu se aşteaptă în prezent”, a spus acesta.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani