Războiul din Iran a provocat un haos pe piețele globale de energie, declanșând reacții rapide în întreaga Uniune Europeană. În timp ce prețul petrolului a explodat, ajungând la aproape 120 de dolari pe baril într-o singură zi, statele membre caută soluții urgente pentru a proteja consumatorii și economiile.
Conflictul a generat o volatilitate extremă, prețul barilului coborând ulterior la 90 de dolari, însă a expus vulnerabilitățile blocului comunitar. Potrivit The Guardian, situația este complicată de perspectiva ca Donald Trump să relaxeze sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc, un scenariu considerat un coșmar pentru UE. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat marți că singurul câștigător al crizei va fi Vladimir Putin, care ar putea profita de golul lăsat de livrările reduse din Golf.
Reacția Bruxelles-ului: Presiuni asupra SUA și măsuri de urgență
Comisia Europeană a cerut Statelor Unite să aplice cu strictețe plafonul de preț de 44,10 dolari pe baril impus de G7 petrolului rusesc, mai ales după ce Washingtonul a anunțat că va renunța la anumite sancțiuni pentru a tempera creșterea prețurilor. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat importanța acestei măsuri. „Este foarte important să se aplice strict plafonul de preț al G7 și, eventual, să se treacă la interdicția totală a serviciilor maritime pentru a limita veniturile Rusiei din război, pentru că altfel ar fi autodistructiv”, a declarat oficialul.
La nivelul UE, s-au discutat deja posibile soluții, inclusiv modificarea taxelor pe energie și ajustarea prețului carbonului, care reprezintă circa 11% din costurile energetice ale industriei. O videoconferință a fost programată pentru a stabili răspunsuri comune, cum ar fi o reducere coordonată a taxelor pe petrol. Datele Eurostat arată că principalii furnizori de petrol ai UE sunt SUA (15%), Norvegia (14%), Kazahstan (13%) și statele din Golf (12%).
Măsuri dure în statele membre: De la controale în Franța la taxe pe profit în Italia
Guvernele naționale au început să acționeze. În Franța, premierul Sébastien Lecornu a anunțat inspecții la 500 de benzinării pentru a preveni specula. „Războiul din Orientul Mijlociu nu trebuie să devină un pretext pentru prețuri abuzive la pompă”, a spus el. În Italia, premierul Giorgia Meloni a amenințat cu taxe suplimentare pentru companiile care profită de criză. „Sunt hotărât să fac tot ce pot pentru a preveni ca speculatorii să profite de criză în detrimentul familiilor și afacerilor”, a declarat Meloni.
Germania și Austria au adoptat poziții diferite. Cancelarul german, Friedrich Merz, a exclus relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, afirmând că, dacă războiul s-ar încheia rapid, „vom vedea și o revenire relativ rapidă la normalizare pe piețele de petrol și energie”. Merz a adăugat: „În fața alegerii între sancțiuni și solidaritate, poziția noastră este clară: suntem alături de Ucraina și suntem pregătiți să suportăm această fază dacă este necesar”. În schimb, cancelarul austriac Christian Stocker a cerut reducerea temporară a taxelor la carburanți.
Primele plafonări de prețuri în Ungaria și Croația
Ungaria și Croația au fost primele state UE care au impus plafoane de preț. Guvernul de la Zagreb a stabilit prețul la 1,55 € pe litru și 1,50 € pentru benzina fără plumb. În Ungaria, premierul Viktor Orbán a eliberat rezervele de stat și a cerut Uniunii Europene să suspende sancțiunile asupra energiei rusești. Alte țări resimt deja impactul: compania aeriană SAS din Suedia a majorat prețurile biletelor, iar în Irlanda există îngrijorări privind scumpirea motorinei.
România analizează 5 scenarii pentru a ține prețul sub 10 lei/litru
În România, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat luni că guvernul analizează cinci scenarii pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru la carburanți. Printre măsurile luate în calcul se numără reducerea temporară a accizelor și taxelor, care reprezintă aproape 70% din prețul final. Până acum, prețurile în țara noastră au crescut mai temperat: benzina și motorina s-au scumpit cu aproximativ 40 de bani, comparativ cu 1 leu în Germania sau 1,5 lei în Italia.
Pe termen lung, ministrul a subliniat importanța independenței energetice, anunțând că România își va tripla capacitățile de producție a energiei nucleare. „Lumea are nevoie de tot mai multă energie. Consumăm mai mult, iar în același timp trebuie să reducem emisiile de CO₂ și să facem sistemele energetice mai stabile. Energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să acopere deficitul de energie curată: produce constant, la scară mare, cu emisii reduse și are un rol esențial în securitatea energetică”, a spus Bogdan Ivan.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă
Revista IoanaSuplimentele pot afecta ficatul. Icterul și urina foarte închisă cer evaluare rapidă
News24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de lei
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferite
