Şcolile bilingve din Berlin, un model

În Elveţia, învăţământul bilingv este rar şi adesea scump. La Berlin, şcolile bilingve fac parte din peisaj cu 29 de unităţi publice gratuite. Un reportaj al ziarului elveţian Le Temps încearcă să arate cum funcţionează acest sistem la Berlin.

Regenbogen Grundschule este una din cele 17 şcoli primare europene publice şi gratuite din Berlin (la care se adaugă 12 unităţi şcolare gimnaziale). Nouă limbi beneficiază de această formă de predare bilingvă: engleza-germana, franceza-germana, rusa-germana, italiana-germana, spaniola¬germana, portugheza-germana, greaca-germana, turca-germana, poloneza-germana… 6.000 de elevi din Berlin sunt astfel şcolarizaţi, din primii ani de şcoală până la nivelul bacalaureatului.

‘Elevii noştri dau un test de limbă înainte de a fi admişi în şcoală, explică Heidrun Böhmer, directoarea Şcolii Regenbogen. În funcţie de nivelul francezei, ei învaţă să scrie şi să citească în franceză, pentru elevii francofoni, în germană, pentru ceilalţi.
Dar toţi trebuie să aibă cel puţin o cunoaştere pasivă a francezei atunci când vin la şcoală. Avem şi câţiva elevi care nu vorbesc decât franceza şi deloc germana. Aceştia învaţă foarte repede, dar le este câteodată greu să se adapteze la cursurile de matematică care sunt predate numai în germană.’

Experienţa europeană, lansată în 1992 cu cele trei limbi (engleza, franceza şi rusa) a fost primită cu entuziasm în capitala germană, ‘mai ales de părinţii absolvenţi ai învăţământului superior, dornici să le ofere copiilor lor cea mai bună formare posibilă’, potrivit directoarei. ‘Şcoala europeană pregăteşte pentru o piaţă a muncii viitorului, potrivit departamentului de educaţie al municipalităţii.

Într-o ţară aflată la frontiera dintre Est şi Vest, bilingvismul este un enorm avantaj şi unul din cele mai importante lucruri pe care şcoala le poate oferi elevilor.’ În pofida costului mai ridicat pentru personal care trebuie suportat de municipalitate, alte clase europene vor fi puse la dispoziţie în anii următori la Berlin.
Pe hârtie, condiţiile de învăţare sunt ideale.

Doi profesori pentru fiecare clasă, clase împărţite în grupe de 12-15 elevi, o cantină pentru mesele de prânz, activităţi extraşcolare destinate tot învăţării limbilor străine. Totul se predă într-o limbă străină, numai cursurile de matematică se ţin în germană.
În practică, modelul are şi nişte limite: lipsa de mijloace financiare, dificultăţi de recrutare a personalului vorbitor de limbă franceză, aşa cum impune municipalitatea.
Madlen Schmitz, o învăţătoare bilingvă care a predat mulţi ani într-o şcoală europeană, a hotărât în final să renunţe. ‘Şcoala europeană nu respectă ritmul copilului. Programul este mai încărcat decât într-o şcoală germană obişnuită’, afirmă aceasta.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata