Numărul cetățenilor moldoveni din Italia a ajuns la aproximativ 90.000, înregistrând o creștere semnificativă comparativ cu alte naționalități, conform unui raport recent realizat de “Caritas-Migrantes”.
Dintre provocările întâmpinate de moldovenii care trăiesc în străinătate se evidențiază fenomenul cunoscut sub denumirea de “sindromul Italia”, o problemă gravă ce afectează imigranții clandestini și copiii acestora, așa cum subliniază portalul Osservatorio sui Balcani. Lipsa documentelor legale nu doar că limitează accesul la servicii esențiale și împiedică închirierea unei locuințe, dar generează și un sentiment profund de persecuție și supraveghere, după cum afirmă Tatiana Nogailic de la “Assomoldave” (Asociația femeilor moldovene din Italia), care s-a dedicat acestei teme.
Mulți dintre acești oameni aleg să rămână izolați luni întregi în locuințele lor din cauza fricii că orice greșeală minoră le-ar putea aduce consecințe severe. Această stare de anxietate duce la o desconectare totală față de realitate. Nogailic își exprimă dorința ca moldovenii să nu fie nevoiți să suporte aceleași dificultăți pe care le-au întâmpinat alții, precum românii sau filipinezii afectați de acest sindrom.
“În Moldova s-a pierdut legătura între generații; au rămas acasă doar bătrânii și copiii foarte mici. Minorii abandonați dezvoltând forme acute ale depresiei sunt considerați ‘sindromul Italia’ în presa din Chișinău,” adaugă Nogailic. Acești copii devin tot mai anxioși și apatici, iar uneori manifestările lor devin agresive datorită lipsei unor repere stabile.
Conform lui Nogailic, această problematica afectează profund diaspora moldovească și are implicații asupra prezentului național deoarece copiii sunt expuși riscurilor crescute – variind între viața pe stradă până la migrarea timpurie.
Această realitate dureroasă a absenței părinților este reflectată chiar într-un film premiat lansat în decembrie 2008: “Arrivederci”, regizat de Valeriu Jereghi. Filmul spune povestea a doi frați lansați într-o lume fără părinții lor plecați peste hotare. Stilul neorealist al peliculei a stârnit controverse în Moldova, având atât susținători cât și critici vehemenți.
Proiecțiile filmului au avut loc inclusiv la Veneția și Roma pentru comunitatea diasporică; Jereghi a organizat recent proiecții gratuite pentru cei care îl acuzau că exploatează o problematica naționala gravă – eveniment ce a atras spectatori chiar din zonele rurale ale Moldovei.
Italia s-a transformat într-un punct central pentru diaspora moldovenească; imigranții provenind din această țară au crescut cu rate duble față de alte grupuri etnice devenind astfel cea mai mare comunitate straina după români si ucraineni in Europa: Roma fiind al doilea oraș european ca număr al cetățenilor moldoveni (12.800), după Moscova (145.000).
Femeile reprezintă majoritatea emigranților spre Italia (67%), îndreptându-se către muncile casnice sau îngrijire medicala; bărbații preferând destinațiile precum Rusia sau Israel pentru oportunitățile oferite acolo. Totodatã, tendința actualã arată cã tot mai mulţi copii nativi ai migranților se integreazã in societatea italianã – 5% dintre aceştia fiind nati in Italia si aproximativ 15.000 înscriși in școlile italiene.
“Școlile reprezintǎ un mediu crucial pentru integrarea tinerelor generaţii,” afirmǎ membrii asociației diasporei „Dacia”. De asemenea bisericile joacă un rol important prin menținerea valorilor culturale şi lingvistice ale comunităților migrante.
Cu toate acestea există tensiuni între generaţii: mulţi tineri nu doresc să se întoarcǎ acasǎ şi se simt prizonieri între două lumi – cea natalǎ şi noul mediu social italian conform Raportului Caritas-Migrantes.
Astfel România şi Padova sunt considerate cele două capitale ale diasporei moldoveneşti cu cele mai mari concentraţii populare active pe piaţa muncii localizate preponderent în sectorul serviciilor domestice şi construcţii.
Raportul indicā faptul cā majoritatea cetățenilor moldoveni poseda diplome superioare dar doar o treime reuşesc sa găsească locuri corespunzătoare pregătirelor lor profesionale.
De asemenea multe dintre deplasările acestora sunt influenţate negativ prin intermediari ilegali ce controleaza transporturile si tarifele impuse migrantilor.
Marea migrație din Moldova datează încă din anul 1999 iar astazi unul din patru cetățeni este stabilit peste hotare.
Un imigrant trimite anual aproximativ 400-600 euro către familia sa rămasӑ acasă dacă aceasta este stabilită in Italia; suma poate ajunge până la 10.000 euro anual dacă soția si copiii rămân pe teritoriul Moldovei.
Pe lângӑ problemele economice precum şomaj sau salarii mici migraţia este generată astazi si prin instabilitatea politică existentӑ , corupţie si încălcarea drepturilor omului conform analistior Raportului pe anul 2009.
Moldovenii continuȃnd sa fie printre cei mai defavorizaţi când vine vorba despre obţinerea vizelor europene iar statisticile arata ca ei constituie una dintre cele mai vulnerabile grupuri victime ale traficului uman – primind asistenţă specializată anume datorita acesteia .
