Tensiunile dintre Polonia și Ungaria ating un nou apogeu, pe fondul unor acuzații extrem de grave. Premierul polonez Donald Tusk a criticat dur Budapesta după ce ministrul de externe al lui Viktor Orbán, Péter Szijjártó, a recunoscut că are contacte regulate cu omologul său rus, Serghei Lavrov, inclusiv în timpul reuniunilor ministeriale ale UE.

„Ce rușine” – Tusk atacă dur Budapesta

Iar reacția premierului polonez Donald Tusk nu a întârziat să apară, fiind una tranșantă. Într-o postare pe platforma X, Tusk a descris situația drept o „rușine”, acuzând direct guvernul maghiar că scurge informații sensibile către Kremlin. Declarația sa a venit imediat după ce șeful diplomației de la Budapesta a confirmat contactele cu Moscova.

„Ministrul de externe al lui Orbán a confirmat că a informat sistematic Moscova despre ceea ce spuneau liderii UE în spatele ușilor închise. Ce rușine”, a scris Tusk, al cărui guvern este un critic vocal al premierului maghiar Viktor Orbán.

Cum se apără Ungaria?

Dar Budapesta susține că lucrurile stau complet diferit. Péter Szijjártó a recunoscut că vorbește regulat cu Serghei Lavrov „înainte și după” reuniunile ministeriale ale UE de la Bruxelles, însă a încadrat aceste discuții în sfera diplomației normale. El a precizat că menține un contact strâns și cu omologi din alte țări, precum Turcia și Israel.

Inițial, când The Washington Post a raportat că Szijjártó oferea informări în timp real lui Lavrov sunându-l în pauzele ședințelor, oficialul maghiar a catalogat informația drept „fake news”. Într-un comentariu transmis marți, Ministerul de Externe ungar a precizat că consideră „complet normal” și o „practică standard” informarea altor state, deoarece deciziile luate la nivel european afectează relațiile cu țările terțe, inclusiv cu Rusia.

Numai ca la Bruxelles, Rusia nu este considerată nici pe departe un partener. Federația Rusă este puternic sancționată de UE pentru invazia din Ucraina, iar majoritatea statelor membre au tăiat legăturile cu Moscova. V-ați fi imaginat că discuții private de la cel mai înalt nivel european ajung în timp real la Kremlin? Poziția Ungariei este, în acest sens, o anomalie în afara consensului european.

Context electoral tensionat

Acuzațiile vin în plină campanie electorală pentru alegerile din Ungaria, programate pe 12 aprilie. După 16 ani neîntrerupți la putere, Viktor Orbán se confruntă cu prima provocare reală, liderul opoziției, Péter Magyar, fiind încă în fruntea majorității sondajelor.

Comisia Europeană a cerut Budapestei să ofere „clarificări” în urma dezvăluirilor din presă. E drept că, în privat, oficialii UE recunosc că miniștrii de externe nu sunt legați de aceleași reguli de confidențialitate ca funcționarii europeni, fiind liberi să își conducă propria politică externă.

Interdicția petrolului rusesc, amânată

Pe fondul acestor tensiuni (și al războiului din Orientul Mijlociu), Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri foarte așteptate de a interzice permanent importurile de petrol rusesc. Decizia vine și în contextul unui conflict mocnit cu Ungaria și Slovacia, singurele state membre care încă mai cumpără petrol rusesc prin conducta Druzhba, din epoca sovietică.

Legislația, parte a planului REPowerEU, era programată provizoriu pentru 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu am o nouă dată de comunicat”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că rămânem angajați să facem această propunere.”

Războiul din Iran și prețul petrolului

Amânarea este influențată direct de loviturile americano-israeliene asupra Iranului, care au bulversat piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj necesar prin care trecea până acum o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial. Președintele american Donald Trump a susținut că SUA au „câștigat acest război” și că Iranul i-a făcut un „cadou” legat de „petrol și gaze”.

În replică, Teheranul neagă public orice negocieri. Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a ironizat eforturile diplomatice americane: „Cel care pretinde a fi o superputere globală ar fi ieșit deja din această încurcătură dacă ar fi putut. Nu vă mascați înfrângerea ca pe un acord. Epoca promisiunilor voastre goale a luat sfârșit.”

Între timp, situația din Liban provoacă îngrijorări tot mai mari, după ce Israelul a anunțat că va prelua controlul unei zone tampon în sudul țării. Barham Salih, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, a descris situația ca fiind „cumplită”. „Sper ca acest lucru să fie lăsat în urmă în curând, pentru că avem nevoie de pace. Acest conflict a durat deja mult prea mult”, a declarat comisarul Salih, adăugând că „vieți omenești sunt în joc. Impactul asupra civililor din întreaga regiune este fenomenal și profund.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Donald Tusk Polonia Ungaria Viktor Orban