Uniunea Europeană a bătut cu pumnul în masă. Tensiunile pe tema Groenlandei și amenințările comerciale au umplut paharul, așa că liderii de la Bruxelles au trimis un mesaj tăios către Washington. Alianța are limite.

Antonio Costa, șeful Consiliului European, a confirmat că UE și SUA rămân parteneri, dar a trasat și niște linii roșii. Potrivit informațiilor apărute după întâlnirea liderilor, citate de Digi24, blocul comunitar a afișat o unitate de monolit, fiind gata să-și apere interesele cu toate armele din dotare în fața presiunilor.

Scut european pentru Danemarca: „Doar ei pot decide”

Miza? Enormă. Totul s-a învârtit în jurul suveranității Danemarcei asupra Groenlandei. Antonio Costa a fost direct, fără ocolișuri, și a promis sprijin total din partea Uniunii, insistând că „doar Danemarca şi Groenlanda pot decide asupra chestiunilor care le privesc, în deplin respect faţă de dreptul internaţional, suveranitatea naţională şi integritatea teritorială”. Mai clar de atât nu se putea.

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a explicat cum au calmat apele. „Suntem în mod evident într-o poziţie mai bună decât acum 24 de ore”, a recunoscut ea. Strategia a avut patru piloni: solidaritate de neclintit cu Danemarca, sprijin pentru cele șase state membre vizate de tarife, dialog deschis cu SUA, dar fără a turna gaz pe foc, și, piesa de rezistență, pregătirea unor răspunsuri comerciale dure. O adevărată demonstrație de forță.

Pumnul de fier în mănușa de catifea: Tarifele și miza Arctică

Surprinzător sau nu, după ce au arătat colții, europenii au întins și o mână. Antonio Costa a salutat decizia SUA de a renunța la noi taxe vamale, numind-o „un semnal pozitiv”. O gură de aer proaspăt pentru comerțul transatlantic. Avertismentul a venit însă pe loc. Uniunea Europeană „va continua să-şi apere interesele împotriva oricărei forme de constrângere” și „va recurge la ele dacă şi când va fi necesar”.

Jocul de putere se mută și în zona arctică. Liderii UE vor o implicare mult mai serioasă în regiune. Ursula von der Leyen a anunțat investiții europene mai mari în energie curată, materii prime și conectivitate, propunând chiar dublarea banilor alocați. În același timp, se va lucra mai strâns pe securitate cu parteneri ca SUA, Canada și Norvegia. Coincidență? Greu de crezut.

Sute de generatoare pentru Kiev. Planul post-conflict prinde contur

Nici frontul ucrainean n-a fost ignorat. Liderii UE au condamnat dur atacurile tot mai dese ale Rusiei asupra infrastructurii. Răspunsul a venit rapid: sute de generatoare de urgență vor fi trimise imediat. Un ajutor concret, care face diferența între lumină și întuneric, pentru a ajuta oamenii să treacă iarna.

Dar se lucrează și pentru viitor. UE, SUA și Ucraina aproape au finalizat un plan comun de prosperitate pentru perioada de după război. Este un proiect amplu, care vizează reforme economice, integrarea Ucrainei în Piața Unică, atragerea de investiții uriașe și, punctul cheie, consolidarea statului de drept. Un angajament pe termen lung.

Linia roșie a Europei: Ce nu acceptă UE din planul de pace al lui Trump

Când vine vorba de Orientul Mijlociu, armonia transatlantică dispare. Antonio Costa și-a exprimat „serioase îndoieli” legate de inițiativa lui Donald Trump, acel Consiliu pentru Pace. Problemele europenilor? Sunt trei: ce face exact acest consiliu, cine îl conduce și dacă respectă regulile ONU.

Europenii au însă o contra-ofertă. Sunt gata să lucreze cu Washingtonul la un alt plan pentru Gaza, cel care se bazează pe Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU. Următoarea întâlnire a liderilor, pe 12 februarie, are un singur scop: întărirea autonomiei strategice a Uniunii. Mesajul e limpede. Europa vrea să-și decidă singură soarta.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Antonio Costa relatii transatlantice