O delegație la nivel înalt a Comisiei Europene, condusă de șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, a fost trimisă la Budapesta pentru a începe discuțiile privind eliberarea a 10 miliarde de euro din fondurile înghețate. Negocierile s-au purtat în weekend cu reprezentanții viitorului guvern al Partidului Tisza, condus de premierul desemnat Péter Magyar, într-o cursă contra cronometru pentru a debloca banii în schimbul unor reforme.

Cursa contra cronometru pentru miliarde

Comisia Europeană și noul guvern maghiar de la Budapesta au convenit să colaboreze pentru a debloca fondurile europene destinate Ungariei, a anunțat premierul desemnat Péter Magyar. Totul se întâmplă sub presiunea unui termen limită. Miza imediată o reprezintă cele 10,4 miliarde de euro din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), bani pe care Ungaria riscă să-i piardă complet dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii august.

„Timpul se scurge pentru RRF. Dacă termenul limită nu ar fi fost stabilit pentru sfârșitul lunii august, delegația UE nu ar fi vizitat atât de devreme. Ungaria este pe punctul de a pierde o mulțime de bani, iar Comisia înțelege acest lucru și a acționat”, a declarat pentru Euronews o sursă din Partidul Tisza direct implicată în discuții, sub protecția anonimatului.

În total, Comisia a blocat 17 miliarde de euro dintr-un total de 27 de miliarde alocate Ungariei, din cauza deficiențelor legate de statul de drept și corupție. Mai mult, Ungaria solicită alte 17 miliarde de euro din instrumentul comun de împrumut pentru apărare al UE, SAFE, pentru a-și moderniza industria. Dacă ambele tranșe, totalizând 34 de miliarde de euro, ar ajunge în Ungaria în următorii ani, impactul economic ar fi, pe bune, vizibil.

Un semnal politic fără precedent

Echipa Comisiei, condusă de Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Ursula von der Leyen, și însoțită de mai mulți directori generali, a purtat discuții informale timp de două zile în capitala maghiară. Faptul că Bruxelles-ul trimite o delegație de un nivel atât de înalt pentru a se întâlni cu oficialii unui partid care încă nu este la putere este un gest fără precedent. V-ați fi imaginat vreodată o astfel de mișcare din partea Bruxelles-ului?

Decizia de a nu se întâlni cu membrii guvernului în exercițiu al lui Viktor Orbán a fost, în sine, un semnal politic extrem de puternic. Din delegația Tisza au făcut parte viitorul ministru de externe Anita Orbán, ministrul desemnat al finanțelor András Kármán, ministrul desemnat al economiei István Kapitány și șeful de cabinet al partidului la Bruxelles, expertul UE Márton Hajdu.

„Întâlnirile au fost o oportunitate timpurie pentru discuții practice despre cum să avansăm și să facem progrese reale pentru a debloca fondurile UE destinate Ungariei, care sunt înghețate din cauza preocupărilor legate de corupție și statul de drept. Această muncă necesară va continua”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

Planul lui Magyar pentru fonduri

Péter Magyar a anunțat un plan în patru pași pentru a debloca banii, axat pe combaterea corupției, restabilirea independenței justiției și protejarea libertății presei și a celei academice. E drept că programul electoral al partidului său, care include aderarea la Parchetul Public European, merge chiar mai departe decât cerințele Comisiei.

Un plan ambițios.

„Există un acord deplin asupra unui punct: trebuie să înceapă o muncă reală pentru a asigura că fondurile UE datorate poporului maghiar ajung în sfârșit în Ungaria”, a declarat Magyar într-o postare pe rețelele sociale. Iar noul guvern, care ar urma să preia mandatul în mai, pare hotărât să acționeze rapid. „Intenționăm să ne îndeplinim pe deplin aceste angajamente odată ajunși la guvernare, inclusiv promisiunea noastră de a aduce acasă fondurile UE care aparțin de drept maghiarilor”, a adăugat acesta.

Se lucrează deja la revizuirea Planului de Redresare și Reziliență al Ungariei (cunoscut ca PNRR), care acoperă proiecte de tranziție ecologică, transformare digitală și energie. Printre priorități se numără modernizarea rețelei feroviare și a liniilor suburbane, precum și modernizarea rețelei electrice. „Trebuie să evaluăm ce reforme și investiții pot fi implementate practic. Următorul guvern va livra elemente ale manifestului electoral Tisza în cadrul PNRR”, a precizat sursa din partid.

Veto-ul pentru Ucraina, o problemă separată

Toate problemele restante au fost abordate în timpul discuțiilor de la Budapesta, inclusiv lunga listă de dispute dintre guvernul Orbán și UE. Printre acestea s-a numărat și blocarea de către Orbán a împrumutului de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina și a deschiderii capitolelor de negociere pentru aderarea Kievului.

Numai că atât Tisza, cât și Comisia au indicat că problemele legate de Ucraina nu vor fi legate de chestiunea fondurilor. Lucrurile stau clar, cel puțin la nivel declarativ. „Este imposibil să legăm cele două probleme, deoarece cerințele legate de fonduri sunt clar definite”, a spus sursa din Tisza, adăugând că reformele mai profunde nu ar trebui grăbite și vor fi un demers pe termen mai lung. Discuțiile dintre cele două delegații vor continua până la preluarea mandatului de către noul guvern.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană fonduri europene Péter Magyar Tisza Ungaria