Decizia Sloveniei de a ridica veto-ul asupra negocierilor de aderare ale Croației la Uniunea Europeană (UE), anunțată vineri, 11 septembrie, a adus un suflu nou procesului de extindere al Uniunii.
Dacă ignorăm decizia Islandei din luna iulie de a solicita aderarea la UE, se observă că în ultimii ani procesul de extindere a întâmpinat numeroase obstacole, conform analizei realizate de publicația britanică Financial Times (FT). Aceste dificultăți au fost cauzate parțial de conflicte precum cel dintre Croația și Slovenia referitor la delimitarea maritimă, o problemă care rămâne nerezolvată în ciuda anunțului recent. De asemenea, oboseala și dezamăgirea față de blocul european, mai ales în rândul statelor din vestul Europei după integrarea unor noi membri, au contribuit la stagnarea negocierilor.
Experiența integrării României și Bulgariei în 2007 a lămurit pentru unele state că UE ar fi greșit acordându-le acces înainte ca acestea să îndeplinească standardele necesare privind combaterea corupției și crimei organizate sau întărirea sistemelor judiciare. Această observație este subliniată și în raportările recente ale miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE care s-au reunit pe 14 septembrie la Bruxelles.
Deși progresele realizate în România sunt recunoscute ca fiind modeste, miniștrii au subliniat că „schimbările pozitive sunt fragmentate” și nu au generat încă beneficii concrete pentru cetățeni. În cazul Bulgariei, Consiliul a evidențiat necesitatea unor rezultate semnificative în investigarea cazurilor legate de corupția la nivel înalt și crima organizată pentru a asigura o schimbare durabilă.
Conform FT, această declarație are implicații importante asupra negocierilor croate pentru aderare. Veto-ul impus de Slovenia din decembrie anul trecut a distrat atenția publicului față de problemele fundamentale cu care se confruntă Croația: corupția endemică și activitățile infracționale organizate.
Ministrul justiției croat Ivan Simonovic recunoaște că țara sa dispune deja de mecanisme mai eficiente împotriva corupției comparativ cu alte state membre ale UE. Aceasta este susținută prin datele indexului corupției pe 2008 elaborat de Transparency International: România ocupa locul 70 iar Bulgaria locul 72; Croația se aflase pe poziția 66.
Totuși, într-un climat politic rece față de extindere ce predomină Europa Occidentală actualmente, ar fi imprudent ca croații să creadă că vor fi primiți cu brațele deschise doar pentru faptul că problemele lor legate de corupție sunt percepute ca fiind mai puțin severe decât cele din Bulgaria sau România.
Existenta unei tendințe naționaliste puternice sugerează că mulți croați considerau țara lor parte integrantă geografic și cultural al Europei – având istoric legături strânse cu Imperiul Austro-Ungar – ceea ce le-ar conferi un avantaj automat pentru integrarea european. Totuși experiența anterioară cu România si Bulgaria demonstrează clar faptul că Uniunea Europeanã impune acum standarde mult mai riguroase decât înainte; acest lucru va deveni evident odată ce Slovenia își va ridica veto-ul asupra negocierilor croate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News