Zonă euro cu risc sporit

Organismul executiv al UE, Comisia Europeană (CE), le-a trasat guvernelor ţărilor-membre recomandări referitor la circulaţia euro.

Proprietarii magazinelor sunt îndemnaţi să accepte bancnote mari, în timp ce automatele pentru vânzarea de bilete, produse şi achitarea locului de parcare vor trebui să înghită monede cu valoare nominală de 1 şi 2 eurocenţi.

Toate acestea s-ar face pentru a îmbunătăţi viaţa cotidiană a consumatorilor. De altfel, în spatele acestor recomandări se întrezăreşte încercarea Bruxelles-ului de a majora popularitatea euro pe fondul crizei din ce în ce mai acute a monedei provocate de imensul deficit al Greciei.
Deocamdată, precizează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, recomandările date publicităţii la 22 martie nu au un caracter oligatoriu, având forma aşa-zisei ‘legi blânde’. Însă, peste 3 ani CE intenţionează să verifice modul în care au fost respectate recomandările sale şi nu este exclus ca acestea să devină obligatorii.

Astfel Bruxelles începe lupta cu punctele comerciale care refuză să primească bancnote în valoare de 200 şi 500 de euro. Doar în cazul în care banii existenţi în casele de marcat vor fi insuficienţi pentru rest, cumpărătorul va trebui să caute bani mai mici. De asemenea, CE a confirmat dreptul cetăţenilor de a utiliza monede de 1 şi 2 cenţi, criticând practica rotunjirii sumei până la 5 cenţi, care există, de exemplu, în Finlanda şi Olanda.

În prezent, din zona euro fac parte 16 ţări: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, precizează cotidianul rus.
Este curios faptul că membrii CE pledează pentru o atitudine mai tolerantă în ceea ce priveşte folosirea monedelor şi bancnotelor în ‘scopuri artistice’. Astfel persoanelor fizice le este permis să distrugă ‘în cantităţi mici’ semnele monetare.

Analiştii consideră că aceste măsuri sunt menite să majoreze popularitatea euro, pe fondul unor atitudini alarmante ale electoratului. De exemplu, potrivit unui sondaj de opinie desfăşurat de FT/Harris, 40 la sută dintre germani consideră că ar fi avut un trai mai bun dacă ţara lor nu ar fi trecut la euro. În acelaşi sondaj, circa 60 la sută dintre repondenţi consideră că Berlinul nu trebuie să ajute Grecia.

Potrivit cunoscutului economist francez Jacques Sapir, ‘dacă în scenă va intra Fondul Monetar Internaţional (FMI), el i-ar putea propune Atenei condiţii ce contravin normelor zonei euro’. ‘De exemplu, nu este exclus ca FMI să-i ceară Greciei să iniţieze o devalorizare. Însă, acest lucru nu poate fi făcut în cadrul zonei euro. Prin urmare, îndeplinirea unei asemenea condiţii a FMI ar însemna, practic, retragerea Greciei din zona euro’, explică expertul pentru Nezavisimaia Gazeta.

Expertul aminteşte că acordul privind Uniunea Monetară Europeană nu prevede un mecanism de ajutor în cadrul zonei euro. Tocmai pe aceasta se bazează refuzul Germaniei de a ajuta Grecia.
În opinia lui Sapir, declaraţiile curajoase care se fac auzite astăzi din Grecia, conform cărora reprezentanţii ei nu se duc la summitul UE ‘cu mâna întinsă’, sunt menite să calmeze pieţele. Însă, acum este evident că Grecia va fi nevoită să se împrumute cu o dobândă de circa 8%.

De aceea, guvernul grec acuză băncile germane de speculaţii în detrimentul Atenei. În afară de aceasta, guvernul grec va trebui să ţină cont de tensiunile sociale din interiorul ţării. ‘Este puţin probabil ca în cadrul zonei euro să se reuşească găsirea unei soluţii, însă importanţa Greciei este cu mult mai mare decât s-ar putea crede plecând de la statistica potrivit căreia statului grec îi revin 2,5% din PIB-ul zonei euro.

Această cifră pare mică, însă după Grecia vine Italia, care are o datorie de stat de 112% din PIB şi o pondere economică mult mai mare decât Grecia’, subliniază interlocutorul ziarului rus.
Probleme cu datoriile au inclusiv Portugalia şi Spania. ‘Nu este exclus ca actuala criză din Grecia să provoace un efect de domino: după Grecia vor urma Italia, Portugalia şi Spania. Este posibil ca acesta să fie sfârşitul zonei euro’, atenţionează expertul francez.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata