Costurile la care se finanțează statul român au intrat pe o pantă descendentă în primele zile ale lunii mai 2026, randamentele pe termen lung coborând sub pragul psihologic de 7%. Relaxarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a readus investitorii spre activele din regiunea noastră, generând o cerere masivă la licitațiile Ministerului Finanțelor.
Evoluția randamentelor pe piața internă
Ministrul interimar al Finanțelor a detaliat vineri modul în care piețele financiare au reacționat la noutățile geopolitice. Într-o postare publicată pe pagina sa de socializare, Alexandru Nazare a oferit cifrele exacte ale acestei relaxări financiare neașteptate.
„O veste bună, în contextul geopolitic actual, pe fondul semnalelor pozitive propagate la nivel internaţional privind reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu: costurile de împrumut ale statului au început să scadă. Randamentele titlurilor de stat pe termen lung au scăzut cu aproximativ 25-35 puncte de bază în doar 3 zile, iar obligaţiunile pe 10 ani au coborât sub pragul de 7%. Interesul investitorilor pentru titlurile de stat româneşti a crescut puternic. La ultima licitaţie de certificate de trezorerie pe 12 luni, România a atras 1,19 miliarde lei, mai mult decât dublul sumei planificate iniţial. Este un semnal de creştere a încrederii investitorilor în capacitatea României de a-şi menţine stabilitatea financiară”, a susţinut acesta.
Când Ministerul Finanțelor iese pe piață pentru a vinde certificate de trezorerie, planifică o anumită sumă pe care dorește să o atragă de la bănci. Faptul că cererea a depășit dublul ofertei, ducând suma finală la 1,19 miliarde lei, arată un apetit ridicat pentru expunerea pe datoria suverană românească.
Iar cifrele confirmă o schimbare clară de direcție pentru trezoreria statului. Randamentul mediu obținut de România a ajuns la 6,11%.
Vorbim practic despre un nivel cu 0,20 puncte procentuale sub cel înregistrat în luna aprilie.
Impactul tensiunilor externe și interne
Cum ajunseseră dobânzile atât de sus în urmă cu doar câteva săptămâni?
Răspunsul se află într-un mix de factori locali și globali, așa cum a relatat vineri după-amiază Economica pe baza datelor furnizate de la nivel guvernamental. Dacă analizați graficele de tranzacționare, veți observa cum investitorii instituționali (fonduri de pensii, bănci comerciale) taxează imediat orice nesiguranță, cerând prime de risc mai mari pentru a cumpăra datoria unui stat.
Dar lucrurile s-au calmat rapid odată cu disiparea riscurilor din zona Iranului. „Aceste evoluţii vin după o perioadă în care pieţele au reacţionat puternic la incertitudinile politice interne, ceea ce a dus temporar la creşterea costurilor de împrumut ale României până la aproximativ 7,3% pe termen lung. Pe fondul semnalelor pozitive din pieţele internaţionale privind reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu, investitorii au revenit însă către activele din regiune”, a explicat Nazare.
O dobândă de 7,3% pe termen lung reprezenta o povară uriașă pentru bugetul public. Orice scădere, chiar și de câteva zeci de puncte de bază, se traduce în economii de sute de milioane de lei pe durata de viață a acelor împrumuturi.
Execuția bugetară și decuplarea de factorul politic
La prima vedere, unii analiști s-au grăbit să lege această ieftinire a banilor de evenimentele politice recente de la București. Numai că fundamentele macroeconomice spun o altă poveste, mult mai ancorată în realitatea cifrelor brute.
Deficitul bugetar al României aferent primului trimestru din anul curent este mai mic cu 22,5 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut (calculat strict în termeni nominali). Această îmbunătățire a execuției bugetare a oferit un confort real piețelor financiare, demonstrând o capacitate de ajustare a cheltuielilor publice într-o perioadă complexă.
„Acestea sunt motivele economice care au dus la scăderea dobânzilor în ultimele zile, şi nu suspendarea Guvernului Ilie Bolojan, aşa cum interpretează greşit unele informări în spaţiul public. România rămâne atent monitorizată de agenţiile de rating. De aceea, este esenţial să păstrăm traiectoria de consolidare economică şi predictibilitatea fiscală, pentru ca tendinţa de reducere a costurilor de finanţare să continue. România nu se poate întoarce de unde a plecat”, a subliniat ministrul interimar al Finanțelor.
Până la urmă, piețele internaționale dictează prețul banilor, ignorând adesea zgomotul de fond. Scăderea randamentelor ușurează presiunea pe bugetul de stat, eliberând resurse financiare care altfel ar fi părăsit trezoreria exclusiv pentru plata dobânzilor către creditorii externi.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportEșecul României cu Polonia, 0-6, pune în discuție apărarea și alegerea portarului
GetPonyAmenda pentru lipsa RCA poate fi redusă la aproximativ 500 de lei, potrivit Capital
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaPoți lua Omega-3 din 7 pești, de două ori pe săptămână. Macroul regal se consumă rar
News24Proteste în peste 50 de orașe spaniole după respingerea măsurilor de protecție a chiriașilor
