O sancțiune istorică de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a 710 milioane de euro, a lovit direct în profitabilitatea sistemului bancar românesc. Banca Națională a României a reacționat oficial după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 instituții de credit participante la fixing pentru presupuse schimburi de informații confidențiale pe piața ROBOR.

Dincolo de impactul imediat asupra bilanțurilor contabile și a indicatorilor de performanță, miza reală este încrederea în mecanismul de transmisie a politicii monetare. Dacă amenda se menține, costul capitalului ar putea suferi ajustări, iar băncile vor deveni extrem de prudente în gestionarea lichidității zilnice. Până la urmă, vorbim despre o piață vitală pentru funcționarea economiei și finanțarea companiilor.

Investigația nu a apărut peste noapte. Tensiunile legate de evoluția indicelui interbancar au dominat spațiul public în perioada 2021-2023, când dobânzile au urcat accelerat în tandem cu inflația, generând presiuni uriașe pe debitori.

Poziția oficiala a bancii centrale

Instituția de emisiune a ținut să separe clar cadrul normativ reglementat de acțiunile individuale ale actorilor din piață. Așa cum a relatat zf într-o analiză detaliată, banca centrală subliniază că regulile jocului au fost și rămân corecte.

„Înţelegem din comunicatul Consiliului Concurenţei că decizia nu vizează regulamentul de tranzacţionare agreat de BNR. În ceea ce priveşte practicile anticoncurenţiale pe care le amendează Consiliul Concurenţei am observat că băncile se consideră nevinovate şi vor contesta în instanţă decizia. Probabil că lucrurile se vor clarifica pe parcurs, în instanţă.” – Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

Cifrele vorbesc de la sine.

Dar simplu să separi indicele de politică BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu a apărat anterior cu vehemență acest mecanism, explicând că ROBOR urmărește fidel rata de politică monetară, care a urcat de la 1% la 7% strict pentru a combate inflația, o tendință vizibilă la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Raportul Consiliului Concurenţei nu se referă la BNR, dar se referă la o piaţă vitală pentru transmiterea politicii monetare, piaţa monetară din România. Acolo se stabileşte ROBOR, cu un regulament foarte clar.” – Mugur Isărescu, guvernator al BNR

Impactul asupra pietei interbancare

Și totuși, cum rămâne cu acuzațiile de cartelizare? Consiliul Concurenței susține că cele 10 bănci au schimbat date sensibile chiar în perioada de stabilire a dobânzilor. Numai că reprezentanții pieței resping categoric această ipoteză (argumentând că tranzacțiile de lichiditate sunt absolut necesare pentru decontările zilnice). Credeți că tranzacțiile interbancare de zeci de milioane se fac în orb, fără negocieri prealabile? Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a avertizat public că decizia autorității de concurență încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice într-o perioadă deja complicată.

Iar disputa se mută acum exclusiv în sălile de judecată. Băncile sancționate vor contesta amenda, un proces de durată care va bloca executarea imediată a sumelor, dar care va menține o presiune constantă pe indicatorii de risc și pe apetitul de creditare. Rămâne neclar cum va reacționa piața interbancară pe termen scurt și dacă volumele tranzacționate zilnic vor suferi contracții de teama unor noi investigații.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR Consiliul Concurentei Dan Suciu Mugur Isarescu ROBOR social