Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a atins pragul de 5,2% pentru România, țara noastră ocupând prima poziție în Uniunea Europeană la acest capitol restrictiv. Datele publicate luni de Eurostat arată o creștere de 0,3 puncte procentuale între 2024 și 2025, consolidând presiunile pe costuri pentru sectorul guvernamental.
Presiunea pe costul capitalului
Iar implicațiile financiare pe termen scurt sunt severe pentru echilibrele macroeconomice. Un cost de finanțare de 5,2% înseamnă o alocare masivă de resurse doar pentru serviciul datoriei, limitând automat spațiul fiscal disponibil pentru investiții de capital. Piețele financiare citesc această primă de risc ca pe un indicator clar al vulnerabilităților structurale locale. Cum se aliniază această dinamică la tendințele regionale din ultimii ani? La prima vedere, regiunea Europei Centrale și de Est se confruntă în bloc cu dobânzi ridicate, dar decalajul României rămâne mare. Spre comparație, Polonia raportează un cost mediu de 4,5%, Cehia se finanțează la 3,1%, iar Italia la 3%.
Așa cum semnalează Economica într-o analiză detaliată a datelor europene, costul mediu a crescut ușor sau a rămas stabil în majoritatea statelor membre. Comparativ cu anul 2024, cele mai mari creșteri au fost observate pentru Lituania, Danemarca și România, toate cu un avans de 0,3 puncte procentuale. Polonia a urmat cu o creștere de 0,2 puncte procentuale.
Cifrele vorbesc de la sine.
Și totuși, povara nu este distribuită uniform pe continent. În șapte state membre UE, costul mediu al datoriei publice a scăzut efectiv în 2025. Cele mai importante ajustări negative au fost înregistrate în Estonia, cu o scădere de 0,8 puncte procentuale, Suedia cu minus 0,3 și Croația cu minus 0,2. La polul opus față de România, cel mai mic cost a fost înregistrat în Irlanda la nivelul de 1,4%, urmată de Luxemburg cu 1,5%, Țările de Jos cu 1,7%, Germania cu 1,8%, precum și Franța, Finlanda și Suedia, toate cu 1,9%.
Expunerea valutară ridicată
Dincolo de cifrele privind dobânzile, vulnerabilitatea portofoliului este accentuată de structura sa valutară. Datele Eurostat arată că în doar două state membre peste 50% din datoria publică era denominată în valută la sfârșitul anului 2025. Este vorba despre Bulgaria, cu 75%, și România, cu un procentaj de 53%. Ponderi semnificative ale datoriei în valută au mai fost observate pentru Ungaria la 32%, Polonia la 26% și Danemarca la 24%.
Dinamica datoriei în raport cu PIB
La sfârșitul anului 2025, 12 din cele 27 de țări ale blocului comunitar au declarat un raport datorie/PIB mai mare de 60%, în timp ce cinci țări au depășit pragul de 100%. Grecia conduce clasamentul european cu 146,1%, urmată de Italia cu 137,1%, Franța cu 115,6%, Belgia cu 107,9% și Spania cu 100,7%. Cea mai mică pondere se înregistra în Estonia, cu doar 24,1%, urmată de Luxemburg cu 26,5%, Danemarca cu 27,9%, Bulgaria cu 29,9% și Irlanda cu 32,9%.
Dar viteza de acumulare a noilor pasive este indicatorul care dictează direct apetitul pentru risc al investitorilor instituționali. Între sfârșitul anului 2024 și sfârșitul anului 2025, 19 țări ale UE, precum și Norvegia, au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB. Cele mai mari creșteri au fost raportate în Finlanda cu 6,2 puncte procentuale, Bulgaria cu 6 puncte, Polonia cu 4,8 puncte și România cu un avans de 4,5 puncte procentuale. În sens invers, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Grecia cu minus 8 puncte procentuale, Cipru cu minus 7,7 și Irlanda cu minus 5,4.
Următoarele emisiuni de obligațiuni suverane vor testa direct capacitatea statului de a absorbi aceste costuri fără a destabiliza execuția bugetară. Până la urmă, piețele internaționale taxează imediat orice derapaj, iar direcția randamentelor în trimestrele următoare depinde strict de deciziile de consolidare fiscală pe care guvernul le va implementa.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani
