Directorul general al Băncii Mondiale, Paschal Donohoe, a tras miercuri un semnal de alarmă. El s-a declarat „foarte îngrijorat” de impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale, deja fragilizată de o serie de crize succesive. Instituția se pregătește acum să ofere asistență financiară țărilor care o vor solicita pentru a face față șocului.

Un şoc global iminent

Într-o declarație directă, Donohoe a subliniat gravitatea situației. „Suntem foarte îngrijoraţi de consecinţele pe care acest război le va avea asupra inflaţiei, locurilor de muncă şi securităţii alimentare, motiv pentru care ne pregătim să putem oferi asistenţă” ţărilor care vor solicita, a afirmat oficialul. Hai să vedem ce înseamnă asta, pe bune. Practic, vorbim de un nou val de probleme economice care lovește într-un moment extrem de prost pentru multe state, abia ieșite dintr-o pandemie și confruntate cu efectele altor conflicte.

Africa şi Asia, cele mai vulnerabile

Iar atenția se îndreaptă acum spre zonele cele mai expuse. Instituția cu sediul la Washington monitorizează cu precădere situația din țările africane și asiatice. Acestea sunt considerate deosebit de vulnerabile la creșterea prețurilor la energie și la șocurile de aprovizionare. Dar care sunt, concret, temerile acestor state?

Paschal Donohoe a oferit mai multe detalii. „Ne consultăm cu numeroase guverne şi ţări pentru a le înţelege nevoile şi mă aştept să aflu mai multe în următoarele săptămâni”, a adăugat el. Până la urmă, discuțiile sunt deja în curs. „Aceste ţări au îngrijorări cu privire la şocul de aprovizionare şi implicaţiile acestuia asupra disponibilităţii… şi, bineînţeles, consecinţele asupra alimentelor şi disponibilităţii îngrăşămintelor sunt evidenţiate în discuţiile noastre”, a explicat directorul Băncii Mondiale.

Plan de acţiune la Washington

Banca Mondială nu stă pe loc. Instituția financiară internațională va profita de reuniunile de primăvară (care vor avea loc la Washington între 12 şi 17 aprilie) „pentru a evalua amploarea răspunsului potenţial”.

Timpul presează.

Pe termen scurt, prioritatea este clară. „Căutăm să stabilim ce fonduri sunt disponibile şi ce intervenţii ar putea fi necesare pentru a ajuta ţările să abordeze efectele pe termen scurt ale conflictului din Iran”, a spus Donohoe.

Mai mult decât ajutor financiar

Numai că ajutorul nu va fi doar financiar, ci și tehnic. Banca Mondială intenționează să ofere consultanță pentru implementarea reformelor necesare unei redresări economice pe termen mediu. „Ştim că, dincolo de importanţa intervenţiei (financiare) în faza acută a crizei, răspunsul politic ulterior va fi extrem de important, aşa că luăm în considerare sfaturile pe care le putem oferi ţărilor”, a continuat Paschal Donohoe.

Pentru a eficientiza răspunsul la criză, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) au emis o declarație comună. Cele trei instituții au anunțat crearea unui grup de coordonare, demers ce ar putea fi extins și către alte organizații. Fostul ministru irlandez de finanțe a concluzionat: „Acesta este tipul de răspuns coordonat de care vor avea nevoie ţările”.

Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic

La baza acestor îngrijorări stă o acțiune concretă cu impact masiv. Iranul a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru comerțul global. Prin această strâmtoare tranzitează nu mai puțin de 20% din hidrocarburile lumii, iar blocajul a redus traficul aproape la zero, generând un șoc pe piețele energetice.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Mondiala criza alimentara inflatie Iran Paschal Donohoe social