Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent la început de 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Numai că veștile bune par să se fi terminat. Banca Națională a României anticipează o nouă creștere a prețurilor în perioada imediat următoare, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al scumpirii combustibililor.

Inflația, o scădere de moment

Deși cifrele pe primele două luni din 2026 arată o temperare, lucrurile stau puțin diferit la o analiză mai atentă. Descreșterea a fost determinată în principal de scăderile de dinamică la prețurile energiei electrice și gazelor naturale. Acestea au fost însă parțial contrabalansate de scumpiri pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili. E drept că și rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea, înregistrând chiar o mică scădere la 8,3 la sută în februarie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025.

scăderea recentă a fost fragilă și influențată puternic de factori punctuali.

Economia scârțâie serios

Dincolo de cifrele inflației, activitatea economică s-a comprimat cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025. Iar asta după ce deja scăzuse cu 0,1 la sută în trimestrul precedent. Față de aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus dramatic la doar 0,2 la sută, de la 1,7 la sută în trimestrul III. Principalul vinovat pare a fi coborârea accentuată în teritoriul negativ a aportului variației stocurilor, dar și contracția consumului populației. În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să crească robust.

Datele cele mai recente, din ianuarie 2026, indică o ușoară redresare față de trimestrul anterior, dar și o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB. Vânzările cu amă­nuntul și serviciile prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar producția industrială și-a amplificat contracția.

Ce se întâmplă pe piața muncii?

V-ați gândit cum se reflectă asta în locurile de muncă? Efectivul salariaților din economie și-a accentuat în ianuarie 2026 trendul de scădere, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, paradoxal, o scădere pe ansamblul primelor două luni, de la valoarea medie de 6,2 la sută la care urcase în trimestrul IV 2025.

Dar sondajele de specialitate aferente primului trimestru din 2026 indică o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt. Se observă și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

BNR menține dobânda cheie la 6,50%

În fața acestor date și a incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința din 7 aprilie 2026 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an.

Potrivit băncii centrale, „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.”

Consiliul de administrație reiterează că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.”

Riscuri majore și perspective sumbre

Prognoza BNR pentru următoarele luni este clară. „Rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.”

Incertitudini mari generează războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele asupra puterii de cumpărare și a activității firmelor. În acest context, absorbția fondurilor europene, în principal a celor din PNRR, devine esențială pentru a contrabalansa șocurile.

Banca Națională transmite că „monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR dobanda de referinta economie Romania inflatie BNR prognoza inflaţie social