Nivelul datoriei publice pentru o țară europeană medie ar putea atinge pragul de 130% din Produsul Intern Brut până în anul 2040, reprezentând o dublare a nivelului actual. Aceasta este proiecția cantitativă pe care Fondul Monetar Internațional a pus-o pe masa miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană reuniți la Nicosia, condiționând evitarea acestui scenariu de reforme structurale imediate.
Dincolo de cifrele macroeconomice, miza reală pentru piețele financiare constă în costul viitor al capitalului și riscul de sustenabilitate. Pentru statele membre cu spațiu fiscal limitat, inclusiv România, presiunile pe partea de cheltuieli militare și de asistență socială vor forța inevitabil o consolidare fiscală dură, influențând direct randamentele titlurilor de stat pe termen lung.
Reforme structurale și integrarea pietelor
Într-o analiză publicată recent de Economica, se arată că țările blocului comunitar vor trebui să gestioneze costuri masive cu apărarea, tranziția energetică și pensiile în următorii 15 ani. Iar soluțiile propuse vizează direct arhitectura financiară a uniunii.
„Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intră pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei ţări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual” – FMI, Document de analiză
Instituția subliniază necesitatea integrării piețelor energetice și facilitarea circulației capitalului privat spre investiții transfrontaliere. și se propun garanții guvernamentale pentru proiectele cu emisii reduse de carbon, menite să atragă lichiditatea din piață.
Controversele finantarii comune
FMI sugerează un mix clar care include reforma sistemelor de pensii, creșterea vârstei de pensionare, dar și emiterea de instrumente de datorie comună pentru inovare și apărare. Dar aici intervine clivajul clasic european. Țări precum Spania, Italia și Franța susțin mutualizarea riscului, în timp ce Germania și statele nordice se opun ferm.
„Acesta este unul dintre acele domenii în care există diferenţe de opinie, dar este cu siguranţă unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare” – Kyriakos Pierrakakis, Preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro
Avertisment pentru guverne
Fondul atrage atenția că amânarea deciziilor va genera costuri exponențiale. Chiar și cu implementarea unor reforme ambițioase, majoritatea statelor europene vor avea nevoie de consolidare fiscală pentru a stabiliza traiectoria datoriei.
„Abordarea bazată pe improvizaţii, pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esenţial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafaţă sunt, cel mai probabil, inadecvate” – FMI, Comunicat oficial
Deciziile tehnice privind eventualele emisiuni de datorie comună și calendarele de reformă rămân pe agenda Eurogrupului pentru trimestrele următoare. Numai că presiunea pe randamentele suverane nu așteaptă consensul politic, piețele taxând deja ezitările fiscale prin prime de risc ridicate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportCum poate ajunge copilul tău la o academie de fotbal din Europa și ce trebuie verificat înaintea probei
GetPonyCe verifici înainte de testul de noxe la ITP și ce se întâmplă dacă mașina este respinsă
BravonetCe miniserii inspirate din fapte reale poți vedea într-un weekend, cât durează și unde le găsești
LylaCum îți alegi mesele și mișcarea la menopauză fără o dietă drastică
Revista IoanaRomânii cu dependență de droguri pot cere un loc gratuit la San Patrignano, în Italia. Admiterea se decide după interviuri
News24Cum recunoști un buton de descărcare suspect și ce faci după clic, descărcare sau instalare
