Autoritățile de la Tokyo au apăsat pe butonul de urgență financiară pentru a opri o hemoragie valutară istorică. Banca centrală a intervenit agresiv, iar autoritățile japoneze au injectat în piața valutară echivalentul a cel puțin 32 de miliarde de dolari pentru a apăra yenul. Investitorii privesc cu mare atenție aceste mutări, conștienți că o instituție care arde zeci de miliarde într-o singură zi transmite un semnal de alarmă sever privind stabilitatea piețelor asiatice.

Prăbușirea istorică a monedei nipone

Yenul japonez se tranzacționa la puțin sub 160 de yeni pentru un dolar. Vorbim despre cel mai scăzut nivel înregistrat încă din vara anului 2002, moment în care autoritățile japoneze au cheltuit miliarde de dolari pentru a-l susține. Când ai un minim neatins de peste două decenii, fundamentele economice sunt clar zdruncinate.

Până la urmă, o monedă nu se prăbușește din senin pe burse. Yenul s-a depreciat în raport cu dolarul în ultimele luni pe fondul războiului din Iran, al creșterii prețurilor la petrol precum și al extinderii diferențialului de dobândă dintre Statele Unite și Japonia. Când Rezerva Federală americană menține dobânzile sus, capitalul fuge spre randamente sigure, lăsând piețele asiatice descoperite în fața speculatorilor.

Cu câteva de zile mai devreme, autoritățile de la Tokyo au sugerat că este posibilă o intervenție pentru a susține cursul de schimb. Ministrul japonez de Finanțe sugerase joi că Tokyo este pe punctul de a interveni pe piața valutară, deoarece yenul a scăzut la cel mai scăzut nivel față de dolar de la mijlocul anului 2024.

Cifrele reale ale intervenției din piață

Amploarea intervenției pe piața valutară s-a ridicat la aproximativ 5.000-6.000 de miliarde de yeni (32-38 de miliarde de dolari). Aceste calcule nu sunt simple speculații ale brokerilor, ci estimări ale pieței bazate pe datele privind depozitele în conturi curente publicate vineri de Banca Japoniei.

Japonia a intervenit joi pe piața valutară cu cel puțin 5.000 de miliarde de yeni (32 de miliarde de dolari), pentru a susține cursul de schimb al yenului în raport cu dolarul american, prima astfel de intervenție pe piața valutară de după 2024.

Cifrele vorbesc de la sine.

Detaliile operațiunii au fost confirmate pe mai multe paliere, exact cum a relatat Economica în fluxul știrilor economice internaționale. Agenția de știri Jiji Press și cotidianul financiar Nikkei au expus primele datele. Ulterior, cotidianul japonez Yomiuri Shimbun a publicat sâmbătă cifre similare, citând o sursă guvernamentală anonimă care a confirmat intervenția executivului de la Tokyo.

Unda de șoc globală și factura plătită la București

V-ați gândit vreodată cum o decizie luată noaptea târziu la Tokyo vă influențează bugetul companiei dumneavoastră? Iar legătura este extrem de directă prin prisma pieței mărfurilor de bază. Dolarul american acționează ca un pivot global. Când capitalul fuge dinspre yeni spre dolari din cauza diferențialelor de dobândă, moneda americană capătă o forță disproporționată la nivel mondial.

Această dinamică lovește direct în economia României. Leul resimte imediat presiunea unui dolar supraevaluat, iar importatorii români de materii prime (facturate aproape exclusiv în moneda americană) plătesc facturi mult mai mari. Un baril de petrol scumpit de tensiunile din Iran, combinat cu un curs leu-dolar nefavorabil, se traduce în doar câteva săptămâni prin prețuri mai mari la pompa de benzină din țară. Orice companie de logistică de pe plan local își va ajusta automat tarifele, transferând costul operațional direct către rafturile magazinelor.

Limitele politicii monetare directe

Și totuși, cât timp poți susține artificial o monedă națională? E drept că o injecție masivă de capital calmează traderii pentru câteva ședințe de tranzacționare. Oferă oxigen importatorilor niponi și temperează atacurile speculative pe termen scurt.

Dar nu-i chiar așa de simplu să inversezi un trend macroeconomic dictat de la Washington. Istoria deceniilor trecute (mai ales episoadele de volatilitate asiatică) demonstrează că intervențiile pe curs rezolvă strict problema imediată a lichidității. Băncile centrale nu pot tipări la nesfârșit rezerve valutare pentru a acoperi diferențele de randament.

Atâta timp cât piețele energetice rămân tensionate din cauza conflictului iranian, iar dobânzile americane atrag fluxurile globale de capital, presiunea pe monedele din piețele emergente și dezvoltate va continua să testeze rezervele valutare ale băncilor centrale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
banca Japoniei Japonia Jiji Press Nikkei statele unite