Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Avertismentul a fost lansat în cadrul conferinței regionale la nivel înalt „The Economist Romania Government Roundtable”. Guvernatorul a subliniat că, în ciuda riscurilor externe, ajustarea fiscală internă trebuie să continue neabătut.

Reziliență, dar și vulnerabilități

Guvernatorul BNR a prezentat o imagine de ansamblu a economiei naționale, recunoscând progresele, dar și punctând slăbiciunile. „În calitate de Guvernator al Băncii Naţionale a României, doresc să prezint modul în care privim aceste evoluţii şi cum este calibrat cadrul nostru de politică monetară pentru a menţine stabilitatea, sprijinind în acelaşi timp creşterea sustenabilă. Economia României, interconectată cu cele din Europa de Sud-Est, a depus eforturi şi s-a implicat continuu în ultimii 20 de ani pentru a accelera convergenţa cu UE; totuşi, are încă nevoie de măsuri de politică pozitive şi de investiţii pentru a continua traiectoria progresului şi a valorifica oportunităţile apărute. În ultimii ani, economia noastră a demonstrat rezilienţă, deşi situaţia finanţelor publice se confruntă cu presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creşterea a continuat, deşi într-un ritm mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor UE şi o piaţă a muncii încă robustă”, a afirmat Mugur Isărescu.

Numai că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Isărescu a menționat că România se confruntă cu vulnerabilități structurale binecunoscute: un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și o sensibilitate crescută la condițiile de finanțare externă. drumul înainte necesită o consolidare fiscală graduală, reforme structurale și o absorbție eficientă a banilor europeni.

Inflația și riscurile geopolitice

V-ați întrebat de ce prețurile par să o ia razna din nou? Guvernatorul BNR are o parte din răspuns, legând situația internă de contextul global exploziv. „Inflaţia, care a atins un vârf sub impactul şocurilor asupra preţurilor energiei şi alimentelor după Covid-19, s-a aflat pe o traiectorie descendentă până vara trecută, când a reapărut ca urmare a unor şocuri de ofertă (preţurile energiei şi creşterea taxelor) generate de măsurile de ajustare fiscală. Conform celor mai recente evaluări privind perspectiva inflaţiei, presiunile fundamentale asupra dinamicii preţurilor continuă să necesite vigilenţa noastră”, a explicat Isărescu.

Apoi a venit avertismentul direct. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni de creştere asupra preţurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creştere economică şi sporirea aversiunii la risc pe pieţele financiare internaţionale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.”

totusi, ajustarea fiscală trebuie să continue.

Efectele se văd deja în comportamentul consumatorilor. „Este adevărat că atunci când inflaţia accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea precaută se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează”, a adăugat guvernatorul.

Rolul BNR într-o lume incertă

Într-un astfel de mediu, Banca Națională trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările și a proteja stabilitatea. „În acest mediu marcat de volatilitate şi incertitudine, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea, ci de a preveni transformarea acesteia în instabilitate. Cadrul nostru de politică monetară are ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. Totuşi, stabilitatea preţurilor este legată de stabilitatea financiară, iar aceste două dimensiuni ridică provocarea unor compromisuri (deloc simple, de altfel): cum să acţionăm decisiv împotriva inflaţiei fără a restrânge excesiv activitatea economică, cum să menţinem stabilitatea cursului de schimb păstrându-i flexibilitatea şi cum să sprijinim intermedierea creditului protejând în acelaşi timp standardele prudenţiale de creditare”, a spus Mugur Isărescu.

Și deciziile nu sunt luate la întâmplare. „Deciziile noastre se bazează pe o analiză cuprinzătoare a condiţiilor interne, a evoluţiilor externe şi a scenariilor de risc, reflectate transparent în minutele publicate ale şedinţelor de politică monetară. În paralel, poziţia externă a României şi datele privind balanţa de plăţi subliniază importanţa menţinerii încrederii investitorilor internaţionali şi asigurării unor condiţii de finanţare sustenabile. Am păstrat în mod adecvat nivelul rezervelor internaţionale pentru ca acestea să reprezinte un tampon esenţial şi o ancoră a încrederii, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil.”

Coordonare și prudență pe termen lung

Iar soluțiile nu pot fi doar locale, fiind necesară o viziune europeană. „În contextul global actual, coordonarea la nivel european este la fel de vitală. Pe măsură ce tensiunile geopolitice se intersectează cu politicile economice – fie prin sancţiuni, măsuri comerciale sau programe strategice de investiţii – băncile centrale trebuie să evalueze cu atenţie efectele de runda a doua asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare”, a punctat guvernatorul.

Mesajul final a fost unul de prudență și responsabilitate. „În acest context, Banca Naţională a României va continua să acţioneze cu prudenţă, profesionalism şi independenţă. Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuaţiile pe termen scurt şi să protejăm stabilitatea pe termen lung.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR conflict Orientul Mijlociu economie Romania inflatie Mugur Isarescu social