România așteaptă vineri decizia S&P pentru ratingul BBB- și riscul de a ajunge în junk

Agenția S&P Global Ratings va anunța vineri, 3 aprilie, noua evaluare a ratingului suveran al României, o decizie așteptată cu maxim interes. În prezent, țara noastră se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu un rating BBB- și perspectivă negativă. suntem la un singur pas de retrogradarea în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor.

Analiștii sunt optimiști, dar cu rezerve

Economiștii bancari sunt de părere că, pe baza cifrelor din ultimele luni, care arată o tendință de consolidare fiscală, România va reuși, cel puțin de data aceasta, să evite o veste proastă. Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, consideră că elementele pozitive actuale sunt suficiente. „Credem că S&P va menține rating-ul actual, de BBB- cu outlook negativ. Situația deficitului bugetar dă semne de îmbunătățire – nu doar pe fondul unor taxe mai mari, ci și în baza unei colectări mai bune. Investițiile în creștere sunt, si, un factor important – deadline-ul PNRR, precum și fondurile de coeziune și SAFE urmând să ducă cel mai probabil la un record de intrări de fonduri europene în acest an. Credem că aceste elemente sunt momentan de ajuns pentru a ne menține departe de retrogradarea în junk”, arată Tătaru.

Iar Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, este și mai direct în evaluarea sa. „Cred că S&P va menține ratingul și perspectiva actuală a României în ședința de vineri, atât timp cât nu se întâmplă ceva neasteptat până atunci. Și nu cred că se pot întâmpla multe lucruri în atât de scurt timp”, a declarat acesta.

Consolidarea fiscală, cheia menținerii

Dar cum anume am putea evita retrogradarea? Până la urmă, totul se rezumă la un echilibru extrem de fragil între strângerea curelei și menținerea economiei pe linia de plutire. Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank, explică pe larg miza. „Deocamdată, România cel mai probabil va reuși să își păstraze rating-ul actual, pe baza cifrelor din ultimele luni care confirmă direcția consolidării fiscale. În trimestrele care urmează, menținerea rating-ului va depinde de modul în care țara noastră va gestiona echilibrul între consolidarea fiscală și creșterea economică. În esență, ponderea cea mai importantă în evaluare o va avea probabil consolidarea fiscală, însă dacă impactul asupra creșterii economice este prea brusc și sever atunci însăși continuarea procesului se poate complica din motive economice (erodarea bazei fiscale în special pe seama diminuării consumului intern), sociale sau politice”, a declarat Lianu.

Stagflația și criza politică, marile pericole

Numai că lucrurile nu sunt deloc simple. Dincolo de cifrele fiscale, economia se află în stagflație, iar stabilitatea politică nu este deloc garantată, ceea ce complică ecuația. Același Valentin Tătaru subliniază pericolele. „Credem că episodul de recesiune pe care economia il traversează acum nu reprezintă momentan un pericol pentru rating, mai ales dacă se va continua corecția deficitului fiscal. Un eventual episod extins de criză politică ar putea amplifica însă recesiunea, înăsprind condițiile de finanțare, cu efect negativ asupra investițiilor și a ajustării fiscale”, subliniază economistul ING.

Un risc deloc de neglijat.

Guvernul mizează pe recunoaștere internațională

De la Guvern, semnalele sunt optimiste. Prezent recent la reuniunea pentru Europa de Sud Est a The Economist, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a amintit de o evaluare favorabilă venită din partea unei agenții de rating din Japonia (e drept, una mai puțin cunoscută) care a ridicat perspectiva României la una pozitivă. „Noi am luat măsurile fiscale. Ați văzut decizia agenției de rating a Japoniei. Nu este o agenție foarte mare, dar totuși. În acest context, poate chiar din toamnă și agențiile mari recunoscute internațional vor mișca ceva României”, a declarat ministrul.

Cea mai mare vulnerabilitate a României rămâne deficitul bugetar, urmat de creșterea datoriei publice și a costurilor de finanțare. Pe de altă parte, țara este ținută deasupra pragului „junk” de continuarea creșterii economice, de fondurile europene și PNRR care susțin investițiile, de un sistem bancar bine capitalizat și de un nivel al datoriei publice încă sub media UE. Un eventual downgrade ar crește costurile de împrumut pentru stat, ar duce la retragerea unor investitori și ar pune presiune pe cursul leului. Deși acest scenariu este considerat mai puțin probabil pe termen foarte scurt, riscul rămâne real dacă dezechilibrele persistă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027