La data de 30 aprilie 2026, România a primit decizia finală a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 3 din PNRR, confirmând o tăiere definitivă a 198 de milioane de euro din fondurile alocate inițial. Această sancțiune financiară a declanșat o analiză tehnică a deciziilor administrative luate la nivelul Secretariatului General al Guvernului pe parcursul anilor 2023 și 2025.

Cronologia depunerii și primele suspendări de fonduri

Discuția se concentrează pe trasabilitatea documentelor și pe momentele cheie ale implementării jaloanelor. Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a transmis vicepremierului Oana Gheorghiu că responsabilitatea coordonării legale aparținea partenerilor de coaliție la momentul primei suspendări.

„Doamna vicepremier Gheorghiu a postat din nou în încercarea de a justifica decizii greşite. Şi a postat cu multe omisiuni. O simplă căutare pe Google arată că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023. De ce contează? Pentru că în decembrie 2023, secretarul general al Guvernului, coordonatorul legal al reformei, nu era PSD. Era PNL. Şi tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440. Am mutat lanterna, şi parcă s-a aprins altfel lumina”, a scris Oprea pe Facebook.

Însă cifrele și termenele (comunicate oficial la Bruxelles) arată o realitate administrativă fragmentată. Ce înseamnă concret această evoluție pentru dumneavoastră, ca antreprenori și manageri care monitorizează fluxurile de capital din economie? O reducere directă a lichidității disponibile pentru proiectele naționale de infrastructură și digitalizare.

Guvernanța corporativă și impactul asupra AMEPIP

Dincolo de datele de depunere, fostul secretar general al Guvernului a detaliat mecanismul prin care s-a ajuns la această penalizare. Așa cum a relatat Economica recent, Comisia Europeană a invocat explicit Decizia 572/2025 în motivarea pierderii celor aproximativ 200 de milioane de euro.

Prin această decizie a fost reactivat un comitet coordonat de Oana Gheorghiu. Executivul european a considerat acest organism „ca factor care a diluat funcţiile principale ale AMEPIP” și a generat o „structură paralelă de guvernanţă corporativă”.

„Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge. Ceea ce rămâne important, şi documentat, este că procesul de selecţie a conducerii AMEPIP a avut loc înainte de 28 noiembrie 2025, în mandatul meu ca SGG. Pentru acest lucru, România a recuperat 132 de milioane de euro. Documentele există, într-adevăr. Toate”, a mai scris Radu Oprea.

Referindu-se strict la înființarea acestui comitet și la pierderea banilor din PNRR, Oprea a adăugat: „Cam scumpă „jucăria”, doamnă”.

Iar impactul bugetar este acum o realitate contabilă fermă care va afecta execuția pe termen mediu.

Scadențele europene și argumentele Executivului

actualului vicepremier, cronologia arată diferit. Oana Gheorghiu a precizat că cererea oficială a fost asumată la 15 aprilie 2023, susținând la acea dată că jaloanele 439 și 440 ar fi fost îndeplinite. Numai că la 28 mai 2025, Comisia a suspendat 330 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, pentru ratarea jalonului 440, oferind un termen de șase luni pentru remedierea deficiențelor.

Până la 28 noiembrie 2025, statul român a transmis răspunsul cu demersurile realizate. Gheorghiu a menționat că reactivarea Comitetului CNR9 s-a făcut abia ulterior, la 19 decembrie 2025.

„Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului. Acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii”, a arătat Gheorghiu.

„30 aprilie 2026. România primeşte decizia finală a Comisiei referitoare la CP3: din cei 330 milioane euro suspendaţi, primim doar 132 milioane euro. Diferenţa de 198 milioane euro o pierdem”, a susţinut Gheorghiu.

Următoarea evaluare a Comisiei Europene privind stadiul reformelor structurale va viza cererea de plată numărul 4, documentație ce urmează să fie analizată la nivelul instituțiilor de la Bruxelles pe parcursul trimestrului al treilea din acest an.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
AMEPIP Comisia Europeană oana gheorghiu PNRR Radu Oprea