Antreprenorii români solicită o schimbare radicală de paradigmă în alocarea fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2028-2034. Miza este uriașă, vizând gestionarea a peste 60 de miliarde de euro, sumă care ar trebui să ajungă direct în economia reală, fără a fi blocată de eșecurile politice ale statului.
Finanțarea economiei reale fără blocaje guvernamentale
Mediul de afaceri avertizează că legarea plăților de anumite condiționalități politice sau reforme administrative pe care Guvernul nu reușește să le implementeze riscă să creeze blocaje masive. Iar firmele care își scriu și execută corect proiectele nu ar trebui să suporte consecințele unor întârzieri care nu depind de ele.
V-ați gândit vreodată câte companii românești pierd oportunități vitale doar pentru că statul întârzie o reformă asumată la Bruxelles?
Un document lansat recent de Ziua Întreprinzătorilor de către IMM România (cunoscută oficial drept Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) aduce în discuție exact această vulnerabilitate. Organizația, care reunește 104 structuri teritoriale și sectoriale și reprezintă interesele a aproximativ 50.000 de oameni de afaceri, se opune ideii de a gestiona fondurile de coeziune, cele agricole și cele sociale printr-un singur plan centralizat. O astfel de concentrare ar favoriza marile proiecte de stat, lăsând firmele private cu buza umflată.
Pentru viitorul Fond European pentru Competitivitate, care va are sute de miliarde de euro, antreprenorii vin cu o solicitare clară. Companiile din țările mai puțin dezvoltate trebuie să primească un punctaj suplimentar la evaluarea proiectelor, compensând astfel costurile mai mari de operare și dezavantajele structurale inițiale.
O felie garantată pentru firmele mijlocii
O altă propunere vizează rezervarea a cel puțin 20% din bugetele europene exclusiv pentru firmele mijlocii și IMM-urile inovatoare. La prima vedere, proiectele mari transnaționale par atractive pentru decidenții de la Bruxelles, dar ele exclud adesea companiile românești capabile de cercetare și dezvoltare.
Președintele IMM România, Florin Jianu, a explicat viziunea patronatului referitoare la viitorul buget:
„Dezbaterile privind viitorul Cadru Financiar Multianual se află într-un moment de maximă intensitate, iar prioritatea strategică a României trebuie să fie valorificarea eficientă a celor peste 60 de miliarde de euro care vor fi alocate ţării noastre în exerciţiul financiar 2028-2034. Aceşti bani pot închide decalajele economice ale României doar dacă ajung acolo unde se creează valoare, respectiv în economia reală. Din această perspectivă, IMM România, în calitate de reprezentant al antreprenorilor autohtoni, consideră că succesul fondurilor europene nu mai trebuie măsurat doar prin procente de absorbţie, ci prin capacitatea lor de a face bine adevăratei economii româneşti, acea economie a mediului privat autohton, care a fost permanent un motor de stabilitate şi creştere a ţării”
Tăierea birocrației și digitalizarea obligatorie
Dar cum arată simplificarea în practică? Pe baza datelor furnizate de Capital într-o analiză publicată joi, mediul de afaceri cere conectarea urgentă a platformei MySMIS cu bazele de date administrate de ANAF, ONRC și REVISAL.
Această interconectare ar elimina mormanele de hârtii și verificările redundante.
Se solicită introducerea unui Ghid Unic de Condiții Comune valabil pentru toate programele de finanțare. Și aplicarea principiului „Single Audit” este considerată nenegociabilă, pentru ca o firmă deja verificată să nu mai fie hărțuită cu alte controale repetitive fără un motiv întemeiat. Până la urmă, timpul înseamnă bani pentru orice antreprenor.
O altă măsură menită să protejeze investițiile este crearea unui sistem automat de ajustare a granturilor în funcție de inflație. Creșterea bruscă a costurilor la materialele de construcții sau la echipamente a blocat deja destule proiecte în ultimii ani. Banii trebuie direcționați masiv către competitivitate, tehnologii bazate pe inteligență artificială, eficiență energetică, tranziție verde și integrarea în lanțurile valorice europene.
Numai că realitatea din teren ne arată un paradox legat de prezența online a firmelor românești. Peste jumătate dintre IMM-uri au un site propriu și sunt active pe rețelele sociale, dar o proporție infimă reușește să vândă efectiv produse sau servicii prin intermediul internetului. Organizația derulează deja programe de mentorat, cum este IMM Mentor, pentru a sprijini internaționalizarea, dezvoltarea competențelor manageriale și transformarea prezenței digitale din simplă vitrină în instrument real de generare a veniturilor.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorie
GetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei ani
BravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luat
LylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamentele
Revista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunerea
News24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani
